ULTIMELE ȘTIRI

De astăzi, 5 noiembrie, organele de ordine publică vor face filtre la intrarea și ieșirea din localitate.

La propunerea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență din Cluj, Timiș și Sălaj, comandantul acțiunii, Raed Arafat a semnat ordinele de carantinare zonală pentru câteva localități, printre care se află și municipiul Gherla.

Numărul mare de cazuri înregistrate în ultima vreme la Gherla a dus la instituirea carantinei zonale pentru municipiu de către Departamentul pentru Situații de Urgență.

”Având în vedere situația epidemiologică din municipiul Gherla generată de coronavirusul SARS-CoV-2 ieri, 04.11.2020, care a dus la înregistrarea unei rate de infectare cu virusul SARS-CoV-2 de 8,44 cazuri la 1000 de locuitori, a fost emis ordinul prin care s-a instituit măsura de carantină zonală, începând cu data de 05.11.2020, pentru o perioadă de 14 zile, pentru municipiul Gherla”, informează Prefectura Cluj.

De asemenea, este strict interzisă intrarea/ieşirea din zona carantinată prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile naţionale, judeţene, comunale şi forestiere. Circulația şi staţionarea în spaţii publice a persoanelor sunt interzise, cu excepţia motivelor bine justificate, pe baza declaraţiei pe propria răspundere, legitimaţiei de serviciu sau a adeverinţei eliberate de angajator.

România a înregistrat cea mai mare scădere a sosirilor de turişti străini din Uniunea Europeană. În România există o diminuare de 90% a nopţilor petrecute de străini în unităţile de cazare în luna iulie a acestui an comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor Eurostat.

Multe dintre ţările europene au continuat să se promoveze şi în pandemie şi au folosit diverse strategii de promovare. Însă, România a dus lipsă de o strategie de promovare în rândul turiştilor străini în mod normal şi cu atât mai puţin în timpul pandemiei. 

Una din cinci locuinţe din România este asigurată împotriva dezastrelor naturale, adică 7,4 milioane de locuinţe sunt vulnerabile în faţa oricărui eveniment major, arată datele prezentate de Nicoleta Radu, CEO al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România). 

"Legea noastră, din păcate, funcţionează în baza unui parteneriat public - privat şi aici trebuie să vă spun cu oarecare tristeţe că acest parteneriat nu a funcţionat niciodată, de zece ani. În ciuda eforturilor pe care noi le-am făcut de-a lungul acestor zece ani, faptul că celălalt partener, respectiv statul, nu a acordat atenţie acestui aspect, ne-a condus ca, în momentul de faţă să avem asigurate în România doar una din cinci locuinţe împotriva dezastrelor naturale. Din 9,1 milioane de locuinţe câte există în România în momentul de faţă, doar 1,7 milioane sunt asigurate, deci 7,4 milioane de locuinţe sunt vulnerabile în faţa oricărui eveniment major. De aceea, folosesc această oportunitate pentru a ridica problema tuturor autorităţilor centrale şi locale, pentru că dacă acestea nu vor înţelege că în acest parteneriat trebuie să ne asumăm fiecare parte responsabilităţi şi să înţelegem riscul pe care noi îl gestionăm împreună, atunci gradul de cuprindere în asigurare va rămâne tot mic, nu va avea motive să crească, iar în ciuda faptului că noi ne sustenabilizăm permanent, nu vom fi pe deplin eficienţi niciodată", a atenţionat Radu.

Conform declaraţiei Nicoletei Radu, cutremurul nu se poate gestiona ca pandemia. Diferenţa dintre acestea două este că într-un cutremur nu există timp să se ia decizii. 

"Domnilor şi doamnelor, trebuie să ştim că un cutremur nu se poate gestiona ca pandemia. Diferenţa dintre pandemie şi cutremur este că în pandemie avem timp să luăm decizii, să găsim soluţii. Într-un cutremur trebuie să fim pregătiţi. Dacă nu suntem pregătiţi situaţia va fi dramatică. Nu pot să nu atrag încă o dată atenţia tuturor autorităţilor centrale şi locale şi să le spun că, în ciuda dificultăţilor pe care le traversează acum, statisticile ne spun că un cutremur de nivelul celui din 1977 se poate întâmpla oricând, iar faptul că noi nu suntem încă pregătiţi este un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere, cu atât mai mult cu cât consider că autorităţile centrale şi locale sunt răspunzătoare de modul în acre cetăţenii vor fi pregătiţi pentru şocurile viitorului care sunt din ce în ce mai dese şi pentru care trebuie să găsim resurse să ne pregătim", a afirmat Nicoleta Radu.

Anul trecut ponderea impozitelor în PIB s-a situat la 41,1% la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, în uşoară scădere comparativ cu 2018 (41,2%), arată Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cea mai scăzută proporţie pe care au avut-o contribuţiile sociale şi taxele în PIB s-a înregistrat anul trecut în Irlanda (22,7%) şi în România (26,8%). Acestea au fost urmate de celelalte ţări europene, precum Bulgaria (30,3%), Lituania (30,4%) şi Letonia (31,3%), cea mai ridicată proporţie fiind în Franţa (47,4%), Danemarca (469,%) și Belgia (45,9%).

În 2019, contribuţiile sociale nete au reprezentat în UE cea mai mare parte a veniturilor fiscale (14,2% din PIB), urmate de impozitele pe producţie şi importuri (13,7% din PIB) şi impozitele pe venit şi avere (13%).

Conform Eurostat, cea mai ridicată proporţie a impozitelor pe producţie şi importuri în 2019 era în Suedia (unde reprezentau 22,2% din PIB), Croaţia (20,3%) şi Ungaria (18,1%), iar cea mai scăzută în Irlanda (7,8%), România (10,7%) şi Germania (10,9%).

Cea mai ridicată proporţie privind impozitele de venit şi avere era în Danemarca (30,7% din PIB), Suedia (18%) şi Luxemburg (16,5%) şi cea mai scăzută în România (4,8%), Bulgaria (5,5%), Croaţia şi Ungaria (ambele 6,6%).

Tot în anul 2019, cea mai ridicată proporţie a contribuţiilor sociale nete era în Germania (17,3% din PIB), Franţa (16,8%) şi Slovenia (16%), iar cea mai scăzută în Danemarca (0,8%), Suedia (3,4%) şi Irlanda (4,5%).

O localitate din Noua Zeelandă va întrerupe curentul în săptămânile următoare în încercarea de a proteja o specie de petrel, o pasăre ameninţată cu dispariţia, precizează DPA.

O agenţie de transport a anunţat faptul că, miercuri se vor stinge luminile stradale pe o porţiune de 3,4 kilometri de pe autostrada care trece prin localitatea Punakaiki, situată pe coasta vestică a Insulei de Sud.

Locul de unde aceste păsări îşi procură mâncarea este o fâşie de pădure din regiunea de coastă situată la poalele lanţului muntos Paparoa, în vecinătatea Punakaiki.

"Luminile strălucitoare de dedesubtul traseului de zbor al păsărilor îi pot face pe pui să aterizeze forţat şi să nu-şi mai poată continua zborul", a precizat purtătorul de cuvânt al Westland Petrel Conservation Trust, Bruce Stuart-Menteath.

"Demersul, primul de acest fel din Noua Zeelandă, a fost ''fantastic'' pentru păsările care, de obicei, nu reuşesc să se ridice de la sol", a declarat purtătorul de cuvânt. 

Din cauza creşterii mari a numărului de cazuri de coronavirus creşte şi numărul de apeluri telefonice la liniile COVID-19 din Cluj.

În această dimineaţă între orele 10-12, personalul Sindicatului Ambulanţa Cluj a protestat în curtea Serviciului de Ambulanţă Cluj.

Această acţiune sindicală a fost organizată pe fondul nemulţumirilor generate de situaţia actuală a serviciilor de ambulanţă. 

Precizăm astfel principalele motive, pentru care personalul S.A.J Cluj a protestat:

,,Creșterea timpilor de așteptare la solicitările pe 112."

"Mult trâmbițatul ,,spor de recunoștință” acordat de Statul Român angajaților din S.A.J.-Cluj care a fost în valoare de 7 lei , 23 lei,  53 lei, deci sume ,,astronomice" impozitate cu 43%, care au dus la o stare de nemulțumire în rândul angajaților."

"Personalul operativ care a fost angajat pe Starea de Urgență a fost reangajat după o lună, până în 13 decembrie, cu drept de prelungire. (Menționez că asistenții medicali au lucrat ca şi voluntari ajutându-ne la recoltări)."

"Starea accentuată de oboseală a personalului (medici, asistenți medicali, ambulanțieri, operatori radio) care timp de 8 luni a dus o luptă continuă cu acest inamic invizibil, prestând 100 de ore de gardă pentru acoperirea deficitului de personal."

"Protestul de Atenționare" nu va afecta capacitatea de intervenție a S.A.J. Cluj”, a spus Rareș Ghilea, liderul de sindicat al S.A.J Cluj.

Ayda Gezgin, în vârstă de patru ani, a fost salvată după ce echipele de salvare i-au auzit ţipetele sub dărâmăturile din districtul Bayraklı din Izmir. Fetiţa a fost găsită conştientă şi a fost dusă la spital.

Echipele de salvare au salvat-o pe Ayda la 91 de ore după ce un cutremur cu magnitudinea de 6,6 a lovit provincia Izmir din Turcia. Fetiţa a fost gasită în bucătărie, blocată într-un triunghi de siguranţă în faţa unei maşini de spălat vase.

Ayda este cel de-al 107-lea supravieţuitor salvat în urma cutremurului. Salvarea ei a venit la o zi după ce o altă fetiţă de trei ani şi una de 14 ani au fost scoase, de asemenea, în viaţă din clădirile prăbuşite din Izmir.