Ultimele trei luni au fost cele mai călduroase înregistrate vreodată pe Terra în istoria măsurătorilor termice, a anunţat miercuri Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), informează DPA şi AFP, potrivit Agerpres.
Această agenţie specializată din cadrul ONU, citând date transmise de Serviciul european Copernicus privind Schimbările Climatice, a precizat că august 2023 a fost "de departe" cea mai călduroasă lună august din istoria măsurătorilor şi a ocupat, totodată, locul al doilea în topul celor mai călduroase luni înregistrate vreodată, după iulie 2023.
Meteorologii au estimat că august 2023 a fost cu aproximativ 1,5 grade Celsius mai călduroasă decât media temperaturilor din era preindustrială.
De asemenea, în august 2023 a fost măsurată cea mai mare temperatură medie globală la suprafaţa apei marine: 20,98 grade Celsius.
"Planeta noastră tocmai a îndurat un anotimp de fierbere - cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor. Dezintegrarea climei a început", a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un comunicat.
Valurile de căldură creează o "poţiune diabolică" de poluanţi
Valurile de căldură, devenite tot mai intense şi mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, creează "o poţiune diabolică" de poluanţi care ameninţă omenirea şi toate vieţuitoarele, a avertizat ONU miercuri.
Dacă norii de fum provocaţi de incendiile de pădure care au asfixiat Atena şi New York în această vară reprezintă partea cea mai vizibilă a poluării atmosferice provocate de valurile de căldură, acestea din urmă declanşează şi o serie de procese chimice mai "ascunse" şi mai periculoase pentru sănătate.
"Valurile de căldură deteriorează calitatea aerului, cu repercusiuni asupra sănătăţii umane, ecosistemelor, agriculturii şi chiar a vieţii noastre cotidiene", a subliniat secretarul general al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, cu ocazia publicării Buletinului despre calitatea aerului şi a climei.
Un studiu realizat recent de Institutul de politică energetică din cadrul Universităţii Chicago (EPIC) a descoperit că poluarea cu particule fine - emise de vehicule motorizate, industrie şi incendii de vegetaţie - reprezintă "cea mai mare ameninţare externă pentru sănătatea publică" globală.
Schimbările climatice şi degradarea calităţii aerului "merg mână în mână şi trebuie combătute împreună pentru a întrerupe acest cerc vicios", a declarat directorul OMM, subliniind că deşi Buletinul vizează date din 2022, "ceea ce vedem în 2023 reprezintă ceva încă şi mai extrem".
Schimbările climatice cresc frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură, iar această tendinţă ar trebui să continue să se manifeste şi în viitor.
Legături periculoase
Deşi schimbările climatice şi poluanţii atmosferici, cum ar fi ozonul, compuşii organici volatili şi aerosolii, se înscriu în durate foarte diferite, cei doi factori sunt totuşi legaţi între ei.
"Calitatea aerului şi clima sunt interconectate, întrucât compuşii chimici care le afectează sunt legaţi între ei, pentru că substanţele responsabile pentru schimbările climatice şi degradarea calităţii aerului sunt adeseori emise de aceleaşi surse şi pentru că schimbările survenite în unul dintre factori determină inevitabil modificări în cadrul celuilalt", a subliniat OMM.
Referindu-se la 2022, OMM reaminteşte că valul îndelungat de căldură care a lovit Europa a cauzat o creştere a concentraţiilor de particule de ozon în troposferă (stratul atmosferic situat chiar deasupra scoarţei Pământului).
Iar concentraţiile au depăşit nivelul recomandat de OMS pentru majoritatea continentului european. În a doua jumătate a lunii august 2022, mase neobişnuit de mari de praf deşertic au fost observate deasupra Mării Mediterane şi Europei.
"Apariţia concomitentă a temperaturilor ridicate şi a cantităţilor mari de aerosoli şi, deci, a concentraţiilor de particule, a afectat sănătatea şi bunăstarea oamenilor", notează OMM.
Concentraţia de ozon diminuează totodată cantitatea şi calitatea randamentului culturilor agricole de bază.
"La scară mondială, pierderile agricole cauzate de ozon sunt în medie de la 4,4% până la 12,4% pentru culturile de bază, pierderile de grâu şi de soia putând atinge 15% sau chiar 30% în principalele zone agricole din India şi China", au precizat autorii Buletinului.
