Municipiul Cluj-Napoca se situează pe primul loc în topul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente vechi din România.
Cluj-Napoca ocupă în continuare prima poziție în top, cu un preț mediu de tranzacționare al apartamentelor în piața secundară (adică apartamentele vechi) de 1.650 de euro pe metru pătrat util. Pe următoarele locuri se situează Bucureștiul (1.500 de euro), Timișoara (1.420 de euro), Constanța (1.380 de euro), Brașov (1.250 de euro), Craiova (1.200 de euro), Iași și Oradea (1.080 de euro), Sibiu (1.000 de euro), și, în cele din urmă, Ploiești (960 de euro), scrie wall-street.ro.
Sursa: wall-street.ro.
„Fundamentele pieței imobiliare au rămas puternice. Dacă vei întreba un dezvoltator, acesta va spune că a avut un an excelent, dacă întrebăm un agent imobiliar, va spune că a avut un an bun, un vânzător îți va spune că piața merge foarte bine, pentru că a reușit să vândă cu un preț foarte bun, dar dacă întrebi un cumpărător, el ce va spune?”, a explicat Co-fondatorul și managing partner al companiei ValorEasy, Dorel Niţă.
De asemenea, el a precizat că preţurile au crescut în ultimul an. În unele orașe, cum ar fi Cluj-Napoca, diferența dintre prețul cerut și cel de tranzacționare poate fi și cu până la 20% mai mic.
„Noi am analizat, în raportul pe care l-am lansat recent, și piața din Cluj, iar în ultimul trimestru din 2021 vedem cum prețurile solicitate s-au apropiat de 2.000 de euro pe metru pătrat, ceea ce știe toată lumea. Pe de altă parte, prețul de tranzacționare din Cluj este mult sub prețul solicitat. Proprietățile bine poziționate în piață sunt undeva la 1.600 - 1.650 de euro pe metru pătrat util, pe piața secundară, iar asta nu o spunem doar noi. Asta nu înseamnă neapărat că există o marjă de negociere de 20 sau 30%, ci pur și simplu se vând, și se vând rapid, proprietățile bine poziționate în piață (adică la un preț corect - n.r.). Dacă ești vânzător și vii cu un preț nejustificat pentru proprietatea ta, atunci sunt șanse mari să rămână mult timp la vânzare. Practic, te descalifici singur”, a mai explicat Dorel Niţă.
