Potrivit unui studiu, România continuă să coboare pe scara inovaţiei şi se află spre finalul clasamentului în Europa.
Chiar şi Bulgaria este cu 14 locuri înaintea noastră în indicele global, arată cel mai recent Index Global al Inovării - GII 2022.
"Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată o creştere a activităţii de cercetare-dezvoltare în România în 2022. Cheltuielile în domeniu reprezintă 0,48% din PIB, din care 0,29% s-au dus către sectorul privat şi 0,19% către cel public. Numărul angajaţilor din sectorul de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,8% faţă de anul 2021, ajungând la 47.011 persoane. Însă creşterea s-a datorat angajărilor făcute de sectorul privat, în timp ce personalul din sectorul public şi din învăţământul superior a scăzut", se menţionează într-un comunicat al platformei eToro.
Activitatea de cercetare-dezvoltare a fost finanţată în proporţie de 51,8% de către companii şi doar 31,6% din fonduri publice, inclusiv cele destinate universităţilor.
"Deşi la prima vedere creşterea activităţii de cercetare şi dezvoltare din România este o veste bună, în Indexul Global al Inovării ţara noastră a coborât, pierzând trei locuri din 2020. În cea mai recentă ediţie a indicelui, publicată în 2022, România a ajuns pe locul 49 din 132 de economii din lume. România este plasată pe locul 31 din toate cele 39 de economii europene", susţin autorii cercetării.
Indicele este publicat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale.
Cercetarea mai arată că acesta este un rezultat surprinzător pentru o ţară cu o comunitate IT puternică şi cu politici menite să sprijine acest sector.
"Chiar şi investitorii români favorizează tehnologia în detrimentul altor industrii, după cum arată cel mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Mai mult de două treimi dintre investitorii chestionaţi au în portofoliu acţiuni sau alte active legate de sectorul tehnologic", se mai precizează în comunicat, potrivit Agerpres.
Conform GII 2022, România se află în urma tuturor economiilor comparabile din regiunea noastră. Cehia se află pe locul 30, Slovenia pe 33, Ungaria pe 34, Bulgaria pe 35, Polonia pe 38 şi Slovacia pe 46.
"Economii mai mici, precum Republica Moldova, se află în urma noastră, pe locul 56. Raportul scoate în evidenţă punctele slabe ale României, cele mai mari fiind instituţiile româneşti, mai ales în ceea ce priveşte politicile legate de mediul de afaceri. Alte puncte slabe sunt legate de sofisticarea pieţei, referindu-se la creditul intern acordat sectorului privat ca procent din PIB şi valoarea investiţiilor făcute prin capital de risc. Suntem foarte slabi şi în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor din PIB pentru educaţie. Avem şi puncte tari, cele mai bune fiind legate de nivelul de cunoştinţe şi de rezultatele obţinute de sectorul tehnologiei şi infrastructura IT&C", mai arată studiul.
Liderii mondiali în materie de inovare, conform indicelui, sunt, în ordine: Elveţia, Statele Unite şi Suedia. Marea Britanie se află pe locul patru, urmată de Olanda şi Coreea de Sud. Germania, cea mai mare economie europeană, se află pe locul 8, China pe locul 11, urmată de Franţa pe locul 12.
În top 20 se mai regăsesc Japonia, Israel, Austria şi Estonia, din blocul ţărilor din Europa de Est.
"Pandemia din 2020 a accelerat cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea, iar tendinţa a continuat şi în 2021. Cele mai mari companii care cheltuiesc la nivel global pentru cercetare şi dezvoltare şi-au majorat aceste cheltuieli cu aproape 10%, ajungând la peste 900 de miliarde de dolari în 2021, mai mult decât înainte de pandemie", mai spune studiul.
Astfel, această creştere a fost determinată în principal de patru industrii: hardware şi echipamente electrice pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, software şi servicii IT&C, produse farmaceutice şi biotehnologie şi construcţii şi metale industriale.
Conform GII 2022, România a continuat să piardă poziţii în clasament, încetinită de propriile instituţii şi politici economice, deşi are o comunitate şi infrastructura IT&C puternice. Această situaţie poate aduce pericole, cum ar fi acela de a deveni doar un subcontractant de servicii tehnologice, aşa cum industria confecţiilor a devenit furnizorul preferat de servicii şi forţă de muncă pentru economiile occidentale în anii '90.
