Serial documentar despre viața lui Robbie Williams. 

Meta va lansa abonamente fără reclame pentru Facebook şi Instagram în Europa. 

Taylor Swift, SZA şi Morgan Wallen, cele mai multe nominalizări la Billboard Music Awards. 

Următorul film din franciza ''Mission: Impossible'' a fost amânat cu un an. 

Armata israeliană a atacat în noaptea de joi spre vineri circa 100 de poziţii ale grupării islamiste Hamas din Fâşia Gaza şi l-a ucis pe Muhammad Abu 'Odeh, un membru al forţelor navale ale grupării despre care se spune că a participat la agresiunea brutală de pe teritoriul israelian din 7 octombrie, potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor de apărare israeliene (IDF).

"În cursul atacurilor a fost ucis Amjad Majed Muhammad Abu 'Odeh, membru al forţelor navale ale Hamas, care a participat la masacrarea civililor israelieni în sudul Israelului. În plus, o echipă teroristă aparţinând forţelor aeriene ale Hamas a fost neutralizată în timpul unui atac asupra oraşului Gaza, după ce a încercat să lanseze rachete asupra unui avion" de luptă israelian, a declarat un purtător de cuvânt al IDF.

Printre cele 100 de obiective Hamas atacate, armata israeliană a menţionat un tunel subteran, depozite de arme şi zeci de centre de comandă operaţionale.

De asemenea, au fost distruse facilităţi şi arme ale teroriştilor aflate într-o moschee din cartierul Jabalia, pe care "teroriştii Hamas" o foloseau ca punct de observaţie şi bază de operaţiuni, a adăugat purtătorul de cuvânt citat.

Israelul a declarat război Hamas la 7 octombrie, când aproximativ 2.000 de combatanţi din cadrul grupării - considerată teroristă de SUA şi UE - s-au infiltrat în Israel şi au atacat zeci de comunităţi din apropierea Fâşiei Gaza, ucigând peste 1.000 de civili şi răpind cel puţin 200 de persoane.

De la începutul războiului, peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel, în timp ce bombardamentele israeliene intense asupra enclavei au provocat moartea a aproximativ 3.800 de persoane.

Totodată, miliţiile islamiste din Gaza continuă să lanseze rachete dinspre Fâşie, peste 7.000 de la începutul războiului, care au declanşat joi alarme antiaeriene în centrul Israelului, inclusiv la Tel Aviv. 

Peste 98.000 de unităţi rezidenţiale din Gaza, reprezentând aproximativ 25% din totalul din enclava palestiniană, au fost distruse sau avariate în ofensiva israeliană actuală împotriva Hamas, a declarat joi Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, citat de EFE.

În raportul său zilnic despre situaţia din zonă de la atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie, biroul subliniază că această estimare este una conservatoare, întrucât accesul în zonele grav afectate de bombardamente este imposibil, mai ales în oraşul Gaza, capitala acestui teritoriu palestinian.

Numai în noaptea de 17 spre 18 octombrie, o clădire rezidenţială a fost distrusă în Al Bureij (centrul Gazei), unde au murit 25 de persoane, iar alte câteva au suferit aceeaşi soartă în Jabalia (nordul fâşiei), unde au fost 37 de morţi, a subliniat ONU.

Biroul ONU mai contabilizează, folosind date de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), 59 de atacuri asupra centrelor sanitare, cu 491 de morţi (inclusiv 471 la spitalul Al Ahli, unde marţi a avut loc o explozie, în pofida controversei legate de numărul real de victime - n.r.).

De asemenea, au fost avariate 170 de centre de învăţământ, inclusiv 20 folosite de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi din Palestina (UNRWA), precum şi o clădire a unei universităţi, şapte biserici şi unsprezece moschei.

După atacul asupra spitalului Al Ahli, unul dintre cele mai grave suferite de o unitate sanitară din lume în ultimii ani, Naţiunile Unite ridică numărul deceselor din Gaza din 7 octombrie la 3.478, dintre care 853 copii, iar pe cel al răniţilor la 12.500.

La acestea trebuie să adăugăm aproximativ 1.300 de oameni ucişi şi 4.562 răniţi în Israel (aproape toate, în atacurile teroriste din 7 octombrie) şi 64 morţi (18 dintre ei copii) şi 1.284 răniţi în Cisiordania, ca urmare a intervenţiei forţelor israeliene sau în urma ciocnirilor cu coloniştii evrei.

Ordinul israelian ca palestinienii din nordul Gazei să se mute în sudul fâşiei a dus la strămutarea a peste un milion de persoane, dintre care aproximativ 513.000 sunt găzduiţi în unităţi ale UNRWA.

Paisprezece lucrători din UNRWA şi-au pierdut viaţa din 7 octombrie din cauza ostilităţilor, precum şi opt persoane refugiate în unităţile sale, a subliniat agenţia într-un comunicat, denunţând 32 de atacuri asupra clădirilor sale de către forţele de apărare israeliene.

"Adăposturile UNRWA sunt supraaglomerate, cu provizii limitate de alimente, apă potabilă şi articole de igienă. Condiţiile extreme, împreună cu trauma războiului, au început să alimenteze tensiunile în rândul celor strămutaţi", a spus organizaţia.

Aproximativ 3.000 de tone de ajutor umanitar aşteaptă să li se permită intrarea prin punctul de frontieră Rafah, la graniţa Gazei cu Egiptul, care rămâne închis, la fel ca şi cele care leagă enclava palestiniană de teritoriul israelian din Erez şi Kerem Shalom.

Organizaţia Naţiunilor Unite aminteşte că Gaza a supravieţuit opt zile consecutive fără electricitate, iar apă potabilă poate fi obţinută doar în Khan Younis, în sudul Gazei, zonă în care forţele israeliene au ordonat să se concentreze evacuarea.

Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM), în fâşie există provizii de alimente pentru doar două săptămâni, deşi multe dintre ele sunt depozitate în oraşul Gaza, care este greu de accesat din cauza ostilităţilor, în timp ce alimentele care mai există încă în magazine s-ar putea epuiza înainte de sfârşitul acestei săptămâni.

Raportul ONU subliniază, de asemenea, că peste 4.000 de muncitori din Gaza rămân blocaţi în Israel din 7 octombrie: unii dintre ei au fost reţinuţi de autorităţile israeliene, iar alţii au fost transferaţi în diferite adăposturi din Cisiordania. 

Preşedintele SUA, Joe Biden, a sosit miercuri în Israel, aflat în a douăsprezecea zi de război cu mişcarea islamistă Hamas, aflată la putere în Gaza.

Coborând din avion în mijlocul unui important contingent de securitate, Biden i-a îmbrăţişat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu şi pe preşedintele Isaac Herzog pe pistă. Aceştia au vorbit puţin înainte de a pleca într-un convoi.

Vizita preşedintelui american are loc la o zi după ce o explozie a ucis sute de persoane în interiorul unui spital din Gaza, pentru care Israelul şi palestinienii se acuză reciproc. Preşedintele Biden a declarat marţi că este 'indignat şi profund întristat' de această tragedie. 

Bărbatul suspectat că ar fi autorul atacului terorist de la Bruxelles, soldat cu moartea a doi cetăţeni suedezi şi rănirea unei a treia persoane, era cunoscut autorităţilor, a declarat marţi ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne.

Van Quickenborne a confirmat că suspectul este un tunisian în vârstă de 45 de ani, identificat drept Abdesalem L. şi care stătea ilegal în Belgia, în timp ce o anchetă în acest caz este în curs de desfăşurare. Individul intrase în atenţia poliţiei pentru trafic de persoane, şedere ilegală şi punerea în pericol a securităţii statului, a declarat ministrul.

Bărbatul a fost împuşcat de poliţişti şi a murit marţi din cauza rănilor suferite, a anunţat ministrul de interne Annelies Verlinder la postul VRT. El a fost "neutralizat" de un poliţist într-o cafenea din Bruxelles.

Suspectul fusese reperat în comuna bruxelleză Schaerbeek, unde o clădire a fost percheziţionată în timpul nopţii. "Poliţia a deschis focul", a subliniat purtătorul de cuvânt al poliţiei, Eric Van Duyse.

Puşca automată găsită în apropierea persoanei împuşcate marţi dimineaţă într-un cartier din Bruxelles era aceeaşi armă ca cea folosită în timpul atacului letal de luni, a declarat ministrul belgian de interne Annelis Verlinden la postul de televiziune VRT, potrivit Reuters.

În iulie 2016, Bruxellesul primise informaţii neconfirmate din partea unei agenţii de poliţie din străinătate potrivit cărora bărbatul avea un profil islamist şi dorea să meargă într-o zonă de conflict pentru a se alătura jihadului, a precizat Van Quickenborne, adăugând că aceste informaţii au fost verificate dar fără vreun rezultat.

"...Nu a existat nicio dovadă concretă de radicalizare", spune el.

Nicole de Moor, secretar de stat belgian pentru azil şi migraţie, a declarat că bărbatul a depus o cerere de azil în noiembrie 2019, care a fost respinsă un an mai târziu. El a fost retras oficial din registrul naţional în februarie 2021 şi de atunci nu s-a putut stabili unde se află pentru a fi expulzat, a indicat Moor.

După acest atentat, calificat drept un atac terorist brutal de către premierul Alexander De Croo, Belgia a ridicat starea de alertă de securitate la cel mai înalt nivel în capitala ţării, Bruxelles, cu o prezenţă sporită a poliţiei, în special pentru persoanele şi instituţiile suedeze, şi a avertizat populaţia să fie foarte vigilentă şi să evite călătoriile inutile.

Un bărbat, care s-a identificat ca fiind membru al grupării jihadiste Statului Islamic, a revendicat atacul într-o înregistrare video postată online.

Suedia şi-a ridicat gradul de alertă teroristă la al doilea cel mai înalt nivel în august după ce incendierea Coranului şi alte acte comise împotriva celui mai sfânt text al islamului i-a indignat pe musulmani şi a declanşat ameninţări din partea jihadiştilor.

Presupusul atacator, care s-a prezentat drept Abdesalem Al Guilani, a susţinut într-o înregistrare video pe reţelele de socializare că este un luptător al lui Allah.

Atacul de la Bruxelles are loc într-un moment în care unele ţări europene exprimă grave preocupări în materie de securitate în legătură cu conflictul dintre Israel şi Hamas, deşi un procuror federal belgian a declarat că nu există nicio dovadă că atacatorul ar avea vreo legătură cu recenta reluare a conflictului dintre Israel şi combatanţii palestinieni.

O înregistrare video a atacului de la Bruxelles, postată pe site-ul cotidianului Het Laatste Nieuws, arată un bărbat îmbrăcat într-o jachetă portocalie, aflat pe un scuter, într-o intersecţie, cu o puşcă în mână. El a tras mai întâi cinci focuri de armă, apoi a urmărit persoanele care fugeau într-o clădire înainte de a trage din nou.

Potrivit unei transcrieri a mesajului video care ar fi fost înregistrat de autorul atacului, acesta spune ca a ucis suedezi pentru a se răzbuna în numele musulmanilor.

După acest atac, Franţa a anunţat că îşi întăreşte securitatea la frontiera belgiană, conform unei declaraţii făcute marţi de ministrul de interne Gerald Darmanin, citată de Reuters.

"Nu avem informaţii potrivit cărora el (atacatorul) s-ar putea îndrepta spre Franţa", a declarat Darmanin la postul de radio RTL, înainte de a se anunţa capturarea presupusului autor al atacului de la Bruxelles, dar ca măsură de precauţie, Franţa "îşi va dubla numărul de agenţi de securitate la frontieră", a spus el.