Suedia și Finlanda solicită aderarea la NATO. Care este poziţia Kremlinului?

Din cauza războiului din Ucraina, Finlanda și Suedia sunt pe punctul de a adera la NATO.

Premierul Suediei, Magdalena Andersson a anunțat că partidul său, aflat la guvernare, speră să sincronizeze cât mai mult posibil cererea de aderare a Suediei cu cea a Finlandei.

Potrivit Departamentului de Cercetare Statistică, 45% dintre suedezi se arătau, în aprilie 2022, în favoarea aderării la NATO, în timp ce 33% se opuneau ferm, iar restul de 22% se declarau indeciși. În februarie, aproximativ 41% dintre aceștia doreau ca țara lor să adere la NATO, în timp ce 35% se opuneau unei astfel de inițiative.

Pe de cealaltă parte, Președintele Finlandei, Sauli Niinisto a spus și el că țara va solicita de asemenea aderarea la NATO. Aproximativ 62% dintre finlandezi susțin aderarea la NATO, în timp ce doar 16% se opun acesteia, potrivit unui sondaj realizat de Yle, o agenție de presă din Finlanda. În 2017, doar 19% dintre finlandezi erau de acord ca țara lor să se alăture alianței nord-atlantice.

Potrivit unui comunicat al Kremlinului, Putin i-a spus Președintele Finlandei că renunțarea și aderarea la NATO ar fi o greșeală care ar putea afecta relațiile dintre cele două țări.

O astfel de extindere a alianței militare occidentale ar lăsa Rusia înconjurată de țările NATO în Marea Baltică și Arctica și ar reprezenta un regres serios pentru Vladimir Putin.

De ce și-au schimbat Suedia și Finlanda percepția față de neutralitate?

Potrivit Directorului adjunct al Centrului Eurasia de la Atlantic Council, Douglas Klain includerea celor două state în NATO ar crește semnificativ puterea alianței.

„Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO, cred că este destul de clar că vor fi considerate drept furnizori de securitate, nu consumatori. Suedia și Finlanda au armate moderne și eficiente, care lucrează în tandem cu NATO ”, a explicat Klain, potrivit Europa Liberă.

Deși au armate moderne și eficiente, cele două țări se tem în privința unui conflict direct cu Rusia.

Douglas Klain este de părere că ambele țări împărtășesc temeri similare, însă pentru Finlanda, frica este una direct palpabilă.

„În cazul Finlandei, cred că granița terestră (cu Rusia, n.r.) este cu siguranță principala preocupare. În ultimii ani, tot mai multe avioane rusești au zburat destul de aproape de spațiul aerian finlandez, încercând să-și dovedească adevăratele puteri. Acesta este cu adevărat motivul principal pentru care Finlanda vrea să devină parte din NATO”, a punctat Klain.

Te-ar putea interesa și: