Finlanda și Suedia au finalizat luni, 4 iulie, negocierile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO săptămâna trecută la summitul de la Madrid. În urma finalizării discuțiilor, aliații urmează să semneze marți, 5 iulie, la sediul NATO, protocoalele de aderare pentru Finlanda și Suedia. Protocoalele de aderare vor merge apoi la toate țările NATO pentru ratificare, în conformitate cu procedurile lor naționale, transmite NATO, într-un comunicat.
„Este o zi istorică pentru Finlanda, Suedia, NATO și securitatea euro-atlantică. Finlanda și Suedia vor aduce contribuții puternice și importante pentru alianța noastră. Forțele noastre armate operează deja împreună, s-au antrenat și au acționat împreună de mulți ani. Securitatea Finlandei și Suediei este importantă pentru alianță, inclusiv în timpul procesului de ratificare. Mai mulți aliați au anunțat deja angajamente clare pentru securitatea Finlandei și Suediei, NATO și-a consolidat prezența în regiune. Este cel mai rapid proces de aderare din istoria NATO”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, după semnarea protocoalelor de aderare.
Turcia şi-a dat acordul pentru lansarea acestei proceduri la summitul liderilor NATO de la Madrid, însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a reamintit celor două ţări nordice condiţiile ce trebuie respectate, potrivit Agerpres.
Erdogan a evocat o „promisiune făcută de Suedia” privind extrădarea a „73 de terorişti”. Ea figurează într-un memorandum semnat marţi la Madrid între liderii celor trei ţări înainte de deschiderea summitului.
„Îi vor trimite, au promis. Acest lucru figurează în documente scrise. Îşi vor ţine promisiunea”, a dat el asigurări, fără mai multe detalii.
Ankara cere de mai mulţi ani Stockholm-ului extrădarea de militanţi kurzi şi de persoane apropiate de mişcarea fondată de predicatorul Fethullah Gülen, acuzat de autorităţile turce că a alimentat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.
Suedia şi Finlanda sunt membre ale Uniunii Europene, însă acordul semnat la Madrid „nu angajează decât cele trei ţări”, a reamintit luni Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.
