Papa Francisc, liderul spiritual al 1,4 miliarde de catolici, a murit luni dimineaţă la vârsta de 88 de ani, a anunţat Vaticanul într-un comunicat video, potrivit agenţiilor de ştiri.
''Dragi fraţi şi surori, cu profundă tristeţe trebuie să vă anunţ decesul Sfântului nostru Părinte Francisc'', a anunţat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
''În această dimineaţă la 7:35, episcopul de Roma, Francisc, s-a întors în casa Domnului'', a anunţat cardinalul.
Papa Francisc a suferit recent de o dublă pneumonie şi a petrecut mai mult de o lună în spitalul Gemelli din Roma.
A fost cea de-a patra internare de lungă durată a papei în ultimii patru ani. Prima dată a fost internat în 2021 pentru o intervenţie chirurgicală intestinală, apoi în 2023 din cauza unei pneumonii severe, iar la finalul aceluiaşi an, pentru o altă intervenţie chirugicală abdominală.
Francisc participa la evenimente publice într-un fotoliu rulant din cauza unei probleme grave la genunchi şi a fost nevoit să anuleze numeroase rugăciuni, audienţe şi servicii religioase în ultimele luni.
În ceea ce s-a dovedit a fi ultima sa apariţie publică, papa Francisc a apărut duminică, pentru scurt timp, la balcon în faţa miilor de persoane strânse în Piaţa Sfântul Petru pentru a oferi o binecuvântare cu prilejul sărbătorii Paştelui.
În ciuda sănătăţii şubrede, papa Francisc a realizat o călătorie de 12 zile în Asia şi Pacific în prima jumătate a lunii septembrie 2023, urmată de o călătorie în Luxemburg şi Belgia în aceaşi lună.
Papa Francisc va fi înmormântat în Basilica Santa Maria Maggiore, din Roma, fiind pentru prima dată în ultimul secol când un Suveran Pontif este înhumat în afara Vaticanului. Decizia a fost luată de însuşi Papa Bergoglio în urmă cu mai bine de un an, notează presa italiană.
Potrivit sursei citate, motivul acestei alegeri a fost explicat chiar de către Papa Francisc într-un interviu, acesta fiind devotamentul său imens pentru Fecioara Maria şi ataşamentul special pentru această biserică din Capitala Italiei.
Suveranul Pontif mai mărturisea că obişnuia să frecventeze această biserică încă de pe vremea când era Arhiepiscop de Buenos Aires, în timpul unei vizite făcute la Roma.
Pe de altă parte, legătura profundă a Papei Francisc cu Basilica Santa Maria Maggiore ţine şi de circumstanţele istorice potrivit cărora chiar în această biserică Ignatius de Loyola, fondatorul ordinului iezuit de care aparţinea Francisc, a celebrat prima sa liturghie la Crăciunul din anul 1538.
Locul ales de Papa Francisc pentru înmormântarea sa în Santa Maria Maggiore ar fi foarte aproape de icoana Salus Populi Romani, care îi era atât de dragă şi pe care a vizitat-o de peste o sută de ori de când era Pontif. Aceasta ar fi nişa de la intrarea, în stânga Capelei Paoline, unde se află icoana lui Salus.
Cum se alege noul Papă
După moartea Papei Francisc, Biserica Catolică se pregătește să treacă printr-unul dintre cele mai solemne și încărcate momente din istoria sa: alegerea unui nou Suveran Pontif. Departe de ochii lumii, într-o atmosferă de tăcere și tradiție, cardinalii se vor reuni pentru a decide cine va ocupa Scaunul Sfântului Petru.
Alegerea unui nou papă este un moment cu o semnificație uriașă pentru cei peste 1,3 miliarde de catolici din întreaga lume.
Deși multe dintre aceste tradiții datează din Roma Antică, ele sunt încă păstrate cu strictețe în Vatican.
În momentul confirmării decesului, Biserica Catolică intră într-o perioadă numită sede vacante – o expresie latină care înseamnă „scaunul este vacant”. În această perioadă, niciun cardinal sau oficial nu poate lua decizii majore în numele Bisericii, iar conducerea este temporar predată Colegiului Cardinalilor.
La aproximativ două sau trei săptămâni după funeraliile papei, cardinalii se reunesc în Capela Sixtină, în cadrul unui eveniment cu caracter sacru și profund secret: conclavul. Acesta este momentul în care va fi ales un nou Suveran Pontif. Capela este literalmente sigilată: niciun telefon, nicio comunicare cu exteriorul, doar vot, rugăciune și reflecție.
Doar cardinalii care nu au împlinit 80 de ani au drept de vot. În prezent, sunt aproximativ 120 de cardinali electori, iar pentru alegerea unui papă este nevoie de o majoritate calificată de două treimi. Votul este secret, iar fiecare cardinal scrie numele alesului pe un buletin, pe care îl depune într-un potir, în fața altarului.
Procesul poate dura de la câteva ore la mai multe zile. Dacă niciun cardinal nu obține majoritatea în primele runde, se reia votul – până la patru runde pe zi sunt permise. Cel mai scurt conclav modern, cel în urma căruia a fost ales Papa Francisc în 2013, a durat aproximativ 24 de ore și cinci scrutine. Istoria, însă, consemnează și cazuri extreme: un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproape trei ani.
Fiecare rundă de vot este urmată de arderea buletinelor de vot într-o sobă special instalată în Capela Sixtină. Dacă nu a fost ales un papă, din coș iese fum negru – semn că lumea mai are de așteptat. Dacă în schimb s-a obținut consensul, soba eliberează fum alb, moment care declanșează entuziasmul a mii de oameni adunați în Piața Sfântul Petru și milioane de credincioși din întreaga lume care urmăresc în direct.
După alegere, cardinalul decan anunță în latină, de la balconul Bazilicii Sfântul Petru: „Habemus papam” – „Avem un papă”. Noul Suveran Pontif, îmbrăcat în sutană albă, apare pentru prima dată în fața lumii și își rostește primul discurs. El anunță și numele papal ales, în general inspirat de un sfânt sau de un predecesor.
Din acel moment, Biserica Catolică are un nou lider, iar scaunul lui Petru nu mai este vacant.
