Omenirea a înregistrat cea mai călduroasă lună ianuarie din istoria măsurătorilor meteorologice, continuând cursa temperaturilor record alimentate de încălzirea globală, a precizat joi Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene, potrivit Reuters.
Temperaturile de luna trecută au depăşit precedentul cel mai călduros ianuarie, înregistrat în 2020, potrivit arhivelor CS3 care au început înregistrările în 1950.
Acest nou record vine după desemnarea lui 2023 drept cel mai fierbinte an din istoria globală a înregistrărilor, începută în 1850, şi în contextul schimbărilor climatice cauzate de activitatea umană, precum şi de fenomenul El Nino, care provoacă încălzirea apelor de suprafaţă din Oceanul Pacific şi determină creşterea temperaturilor.
Fiecare lună începând cu iunie 2023 a fost cea mai călduroasă din istoria înregistrărilor comparativ cu luna corespondentă din anii precedenţi.
''Nu este doar cea mai călduroasă lună ianuarie din istoria înregistrărilor, dar tocmai ce am trăit o perioadă de 12 luni cu temperaturi de peste 1,5 grade Celsius faţă de perioada de referinţă preindustrială'', a spus directoarea adjunctă a CS3, Samantha Burgess, potrivit Agerpres.
''Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este unica modalitate de a stopa creşterea temperaturilor'', a adăugat ea.
Oamenii de ştiinţă americani au spus că 2024 prezintă o probabilitate de unu la trei de a fi chiar mai călduros decât anul trecut şi o probabilitate de 99% de a se clasa în topul celor mai călduroşi cinci ani.
Fenomenul El Nino a început să se diminueze luna trecută, iar oamenii de ştiinţă au anunţat că s-ar putea transforma, în a doua parte a acestui an, în La Nina, un fenomen similar, caracterizat prin temperaturi scăzute ale apelor. Cu toate acestea, temperaturile medii globale ale apelor de suprafaţă întregistrate luna trecută au fost cele mai ridicate pentru o lună ianuarie de la debutul înregistrărilor meteorologice.
Statele lumii au convenit prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, să încerce să prevină o încălzire globală peste pragul de 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială pentru a evita dezlănţuirea unor consecinţe mai severe şi ireversibile.
În ciuda depăşirii pragului de 1,5 grade Celsius pe o perioadă de 12 luni, omenirea nu a încălcat încă Acordul de la Paris, care se referă la o temperatura medie globală de-a lungul mai multor decenii.
Unii oameni de ştiinţă au spus că această ţintă nu mai poate fi atinsă în mod realist, dar au îndemnat guvernele să acţioneze mai rapid pentru a reduce emisiile de CO2 astfel încât să limiteze pe cât de mult posibil depăşirea obiectivului - şi apariţia unor fenomene mortale precum canicula, seceta şi creşterea nivelului mărilor, pe care aceasta le-ar provoca persoanelor şi ecosistemelor.
