Preşedintele american Donald Trump va prezida joi prima reuniune a Consiliului pentru Pace, iniţiativă care a atras laude din partea aliaţilor republicanului, dar şi critici din partea ţărilor îngrijorate că noul organism va submina Organizaţia Naţiunilor Unite, informează Reuters.
Ce este Consiliul pentru Pace şi cum au răspuns alte ţări la această iniţiativă?
Trump a propus pentru prima dată înfiinţarea consiliului în septembrie anul trecut, când şi-a anunţat planul de a pune capăt războiului Israelului în Gaza. Ulterior, preşedintele american a precizat că mandatul consiliului va fi extins dincolo de Gaza pentru a aborda alte conflicte din întreaga lume, iar Trump urma să fie preşedintele acestuia. Astfel de eforturi au fost în mod tradiţional rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite, aminteşte Reuters.
Participarea statelor membre ar fi limitată la un mandat de trei ani, cu excepţia cazului în care plătesc fiecare câte 1 miliard de dolari pentru a finanţa activităţile consiliului şi pentru a obţine calitatea de membru permanent, se arată în statutul acestuia.
În ianuarie, Casa Albă i-a numit pe secretarul de stat american Marco Rubio, pe trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair şi pe ginerele lui Trump, Jared Kushner, membri ai Consiliului Executiv fondator al iniţiativei.
Ce ţări s-au alăturat până acum consiliului?
Contul oficial de pe platforma X al consiliului a enumerat peste 20 de ţări ca membri fondatori ai iniţiativei, inclusiv principalii aliaţi ai Washingtonului din Orientul Mijlociu.
Printre acestea se numără Israelul şi Arabia Saudită, alături de Egipt şi Qatar, care au contribuit la medierea discuţiilor pentru armistiţiul dintre Israel şi Hamas. Alte ţări din regiune includ Bahrein, Iordania, Kuweit, Maroc, Turcia şi Emiratele Arabe Unite.
Din alte părţi ale lumii, se numără Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, El Salvador, Ungaria, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Uzbekistan şi Vietnam.
Ce ţări nu s-au alăturat consiliului?
Aliaţi occidentali cheie ai Washingtonului, precum şi marile puteri din Sudul Global, cum ar fi Brazilia, India, Mexic şi Africa de Sud, nu au acceptat oferta de aderare.
Liderii Regatului Unit, Uniunii Europene în ansamblul său, Franţei, Germaniei, Norvegiei şi Suediei au declarat că nu se vor alătura Consiliului.
Luna trecută, Trump a retras invitaţia pe care i-o adresase Canadei, iritat de discursul istoric al prim-ministrului Mark Carney de la Davos care a spus în esenţă că "asistăm la dezintegrarea ordinii mondiale".
Brazilia şi Mexicul au declarat că nu se vor alătura iniţiativei, invocând absenţa palestiniană din consiliu. Vaticanul nu s-a alăturat, spunând că eforturile de gestionare a situaţiilor de criză ar trebui gestionate de Naţiunile Unite.
China şi Rusia, ambele membre cu drept de veto ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, nu s-au alăturat.
Ce atribuţii va avea consiliul?
În noiembrie trecut, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie elaborată de SUA care recunoaştea consiliul, pe care l-a descris drept o administraţie tranzitorie şi temporară "care va stabili cadrul şi va coordona finanţarea pentru redezvoltarea Gazei" în cadrul planului lui Trump până când Autoritatea Palestiniană se va reforma în mod satisfăcător.
Rezoluţia a autorizat consiliul să desfăşoare o Forţă Internaţională de Stabilizare temporară în Gaza, limitându-i în acelaşi timp domeniul de aplicare doar la Gaza şi doar până în 2027. Consiliul pentru Pace este obligat să raporteze progresele pe care le face Consiliului de Securitate, format din 15 membri, la fiecare şase luni.
China şi Rusia s-au abţinut, spunând că rezoluţia nu oferă ONU un rol clar în viitorul Gazei.
Dincolo de Gaza, rămâne neclar ce autoritate legală sau instrumente de aplicare, dacă există, va avea consiliul sau cum va colabora cu ONU şi alte organizaţii internaţionale.
Conform cartei Consiliului pentru Pace, acesta va îndeplini "funcţii de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internaţional". Preşedintele său, Trump, va avea puteri executive extinse, inclusiv capacitatea de a se opune prin veto deciziilor şi de a înlătura membri, sub rezerva unor constrângeri.
Ce au spus criticii?
Experţii în drepturile omului au declarat că Trump, care conduce un consiliu care supervizează afacerile unui teritoriu străin, seamănă cu o structură colonială şi au criticat consiliul pentru că nu include un reprezentant palestinian, în condiţiile în care menirea sa este de a supraveghea guvernarea temporară a unui teritoriu palestinian.
Criticii au subliniat, de asemenea, includerea lui Blair, având în vedere rolul său în războiul din Irak şi istoria imperialismului britanic în Orientul Mijlociu.
Consiliul a atras atenţia şi pentru că a inclus "ţări al căror istoric în materie de drepturi ale omului a fost condamnat pe scară largă de grupurile specializate în acest domeniu, cum este cazul unor puteri din Orientul Mijlociu, dar şi al unor state precum Belarus şi El Salvador.
Au existat critici în special cu privire la includerea Israelului într-un consiliu menit să supravegheze guvernarea temporară a Gazei, având în vedere că teritoriul palestinian a fost devastat de un atac militar israelian care a ucis zeci de mii de oameni, a provocat o criză a foametei, a strămutat întreaga populaţie a Gazei şi a dus la acuzaţii de crime de război şi genocid.
Israelul a declarat că acţiunile sale reprezintă demersuri de autoapărare după ce militanţii conduşi de Hamas au ucis 1.200 de persoane şi au luat peste 250 de ostatici într-un atac din 2023.
Cine va participa la reuniune?
Aproape toate naţiunile care s-au alăturat consiliului vor fi prezente la reuniunea inaugurală de joi.
Peste 20 de alte ţări vor participa în calitate de observatori, a declarat un înalt oficial american. Printre acestea se numără aliaţii asiatici apropiaţi, Japonia şi Coreea de Sud, precum şi India şi Thailanda, din această regiune.
Printre alţi observatori se numără Regatul Unit şi UE, reprezentată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, precum şi statele membre individuale Austria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, România şi Slovacia.
Preşedintele Nicuşor Dan participă, joi, la Washington, la Consiliul pentru Pace, iar din delegaţia şefului statului fac parte consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Marius Lazurca, consilierul prezidenţial pentru politici economice şi sociale, Radu Burnete, şi consilierul de stat din cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni, Vlad Ionescu.
Norvegia şi Elveţia vor participa, de asemenea, în această calitate, la fel ca şi Mexicul şi Omanul.
Preşedinţii Argentinei, Javier Milei, şi Paraguayului, Santiago Pena, au anunţat că vor călători la Washington pentru a participa la reuniune.
Preşedintele Indoneziei, Prabowo Subianto, şi liderii Cambodgiei, Hun Manet, şi Vietnamului, To Lam, şi-au confirmat, de asemenea, prezenţa. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu nu va fi prezent în capitala SUA şi îl va trimite în schimb pe ministrul său de externe, Gideon Saar.
Printre subiectele care vor fi discutate se numără reconstrucţia Gazei, eforturile de asistenţă umanitară şi desfăşurarea unei forţe de stabilizare.
"Preşedintele va inaugura reuniunea (...) cu un discurs şi, într-un fel, va prezida oficial începutul întâlnirii înainte de a pleca spre statul Georgia", a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, într-o conferinţă de presă.
Leavitt a indicat că lista oficială a participanţilor la eveniment, găzduit de Institutul pentru Pace din Washington, recent redenumit după Trump, urma să fie publicată. "Ştiu că sunt peste 20 de ţări. Ştiu că există mult interes", a explicat ea.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a reiterat că Trump va anunţa angajamentul a peste 5 miliarde de dolari din partea membrilor Consiliului pentru Pace pentru "eforturi umanitare şi de reconstrucţie în Gaza", aşa cum spusese deja preşedintele însuşi în weekend pe reţeaua sa Truth Social.
Entitatea va trimite, de asemenea, "mii de efective la forţa internaţională de stabilizare şi poliţia locală pentru a menţine securitatea şi pacea pentru oamenii din Gaza", a adăugat Leavitt.
Luni, Trump a declarat că organizaţia pe care o va conduce va colabora cu Naţiunile Unite "în anumite cazuri", a reiterat că entitatea va merge "dincolo de Gaza", concentrându-se pe "pacea în întreaga lume", şi a subliniat "potenţialul nelimitat" al organizaţiei.
Majoritatea membrilor fondatori sunt aliaţi ai lui Trump şi îşi exprimaseră deja sprijinul, în timp ce marile puteri şi aproape toate ţările europene au fost reticente în a se alătura, considerând că respectiva organizaţie slăbeşte ONU.
Potrivit EFE, secretarul de presă al Casei Albe a numit miercuri aceste critici "profund regretabile". "Nu cred că pacea ar trebui să fie partizană, politică sau controversată", a spus ea.
