19 noiembrie 2024 marchează cea de-a 1000-a zi a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, o piatră de hotar devastatoare care a remodelat națiunea și a trecut de punctul fără întoarcere.
Când tancurile rusești au pătruns în Ucraina în februarie 2022, se credea că asediul Kievului va fi rapid și că restul țării nu va rezista mult în fața unui inamic mult mai mare. În schimb, această narațiune s-a prăbușit rapid. Armata ucraineană a demonstrat că poate încetini avansul forțelor ruse și, dacă nu le poate alunga complet, atunci – cu suficient sprijin din partea Occidentului – cel puțin poate amâna înfrângerea.
Dar aproape trei ani mai târziu, perspectiva este din nou sumbră. Rusia cheltuie sume uriașe de armament și viață umană pentru a obține mici, dar constante câștiguri teritoriale pe aproape o cincime din Ucraina pe care deja o controlează.
Între timp, Ucraina se luptă să minimizeze pierderile, să mențină moralul și să convingă aliații că, cu mai mult ajutor militar, poate schimba soarta războiului.
Pe măsură ce acest război brutal de uzură a atins a 1000-a zi, niciuna dintre părți nu pare dornică să negocieze.
Președintele ales al SUA, Donald Trump a spus că ar putea pune capăt rapid războiului, deși nu este clar cum sau în favoarea cui ar putea înclina balanța.
Acest context pare să conducă strategia Rusiei în estul Ucrainei, conform lui Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews, Scoția. Trump ar putea încerca să forțeze încheierea războiului prin oprirea furnizării de arme către Ucraina, spune profesorul citat de AP.
„Dacă Trump reduce ajutorul pentru Ucraina și o încetare a focului duce la un conflict înghețat, Rusia dorește să asigure cât mai mult teritoriu posibil acum”, a spus O'Brien.
1.000 de zile de război în cifre
Câte victime au fost?
Este dificil să se confirme cu exactitate numărul trupelor ucise sau rănite, deoarece atât Ucraina, cât și Rusia sunt reticente în a divulga statistici oficiale privind victimele.
Până la 31 august 2024, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a documentat cel puțin 11.743 de civili uciși și 24.614 răniți în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, scrie Reuters.
Oficialii ONU și ucraineni spun că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, având în vedere dificultatea de a verifica decesele și rănirile, în special în zone precum orașul-port devastat Mariupol, care se află acum în mâinile Rusiei.
Totuși, se crede că numărul ucrainenilor și rușilor militari uciși sau răniți în război depășește în total un milion.
O evaluare militară a SUA din luna trecută estimează că numărul victimelor rusești până în acest moment în război ajunge la 615.000, dintre care 115.000 uciși și 500.000 răniți.
Victimele ucrainene au fost estimate la mai mult de 57.500 uciși și 250.000 răniți.
Serviciile de informații militare din Marea Britanie au declarat că septembrie a fost cea mai mortală lună pentru ruși de la începutul războiului din Ucraina, cu o medie de peste 1.200 de victime pe zi.
Rusia suferă în prezent aproape 2.000 de victime pe zi, pe măsură ce trupele sale încearcă să recucerească regiunea Kursk și să câștige teren pe linia frontului în estul Ucrainei, potrivit informațiilor din partea armatei de la Kiev.
Din luna august, aproximativ 170.000 de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele în estul Ucrainei, adăugându-se celor aproape patru milioane care rămân strămutate în interiorul Ucrainei și celor 6,7 milioane care au căutat refugiu în afara țării, conform ONU.
Câți copii au murit?
Cel puțin 2.305 de copii au fost uciși sau răniți de la escaladarea războiului din Ucraina în urmă cu aproape 1.000 de zile, potrivit celor mai recente date publicate de UNICEF.
Defalcat, au fost 589 de copii uciși și 1.747 de copii răniți – ceea ce înseamnă cel puțin 16 copii uciși sau răniți în fiecare săptămână.
Câte arme au fost furnizate?
SUA au oferit Ucrainei cel mai mare ajutor militar de peste 64 de miliarde de dolari de la începutul războiului, acum 1.000 de zile.
La sfârșitul lunii iulie, Ucraina a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 din partea țărilor occidentale, dar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, consideră că sunt necesare mult mai multe decât cele 65 de avioane promise de țările NATO.
În martie 2023, Ucraina a primit primele sale tancuri din partea țărilor occidentale, Marea Britanie furnizând 14 tancuri Challenger 2, iar alte națiuni europene 104 tancuri Leopard 2.
Statele Unite au livrat 31 de tancuri M1 Abrams anul trecut, considerate a fi cele mai sofisticate tancuri de luptă din lume, deși acestea au fost retrase în aprilie pentru a evita distrugerea prin intermediul dronelor rusești.
La începutul războiului, livrările de rachete antitanc NLAW și Javelin din partea Marii Britanii și a Statelor Unite au fost considerate cruciale pentru a ajuta Ucraina să oprească avansul Rusiei spre Kiev.
Rachetele Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, care pot lovi ținte aflate la mai mult de 250 de kilometri distanță, au fost, de asemenea, trimise de Marea Britanie și Franța.
Utilizarea acestora pe teritoriul Rusiei a fost blocată de Joe Biden, dar decizia întârziată a președintelui SUA de a ridica restricțiile privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune de către Ucraina a stârnit noi întrebări legate privind utilizarea lor.
Primele lovituri adânc în teritoriul rusesc vor fi probabil efectuate folosind rachete americane ATACMS, care au o rază de până la 300 de kilometri.
De asemenea, au fost livrate mai mult de 620 de tunuri de artilerie, 82 de sisteme de rachete – inclusiv Himars și sistemul M270 de lansare multiplă de rachete – trimise de aliații europeni.
Marea Britanie a furnizat sistemul de apărare antiaeriană Starstreak, o rachetă portabilă sau montată pe vehicul, capabilă să doboare avioane și elicoptere inamice.
Londra a furnizat, de asemenea, 650 de rachete cu rază scurtă Lightweight Multirole Missiles (LMM), eficiente în interceptarea dronelor.
Cât teritoriu a cucerit Rusia?
Rusia ocupă acum și susține că a anexat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, o zonă de dimensiunea Greciei.
Forțele Moscovei au pătruns inițial în nordul, estul și sudul Ucrainei la începutul anului 2022, ajungând până la periferia Kievului, în nord, și traversând râul Dnipro în sud.
Armata Ucrainei le-a respins pe parcursul primului an al războiului, dar Rusia a reținut încă mari părți din teritoriul sudic și estic, alături de teritoriile pe care le ocupase deja în 2014 prin intermediul propriilor trupe și al proxy-urilor.
Moscova a capturat acum aproape întreaga regiune Donbas din estul Ucrainei și întreaga coastă a Mării Azov din sud.
Multe orașe din zona de front capturate de Moscova au fost distruse, cel mai mare dintre ele fiind portul Azov Mariupol, cu o populație de aproximativ jumătate de milion înainte de război.
În ultimul an, Rusia a extins treptat controlul în urma unor lupte intense, în principal în Donbas.
Ucraina, de partea sa, a lansat primul atac de mari proporții pe teritoriul rusesc în luna august și a capturat o fâșie din regiunea Kursk, situată în vestul Rusiei.
Cât au costat 1.000 de zile de război?
Economia Ucrainei a scăzut cu aproximativ o treime în 2022. În ciuda creșterii economice din 2023 și a evoluției pozitive de până acum în acest an, economia Ucrainei reprezenta doar 78% din dimensiunea sa de dinainte de invazie, a declarat vicepremierul Iulia Svyrydenko pentru Reuters.
Ultima evaluare disponibilă realizată de Banca Mondială, Comisia Europeană, Națiunile Unite și guvernul Ucrainei arată că daunele directe cauzate de război în Ucraina au ajuns la 152 de miliarde de dolari până în decembrie 2023, cu sectoarele cel mai afectate fiind locuințele, transporturile, comerțul și industria, energia și agricultura.
Costul total al reconstrucției și al recuperării a fost estimat de Banca Mondială și guvernul Ucrainei la 486 de miliarde de dolari până la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut. Această sumă este de 2,8 ori mai mare decât produsul intern brut nominal al Ucrainei în 2023, conform datelor Ministerului Economiei.
Sectorul energetic al Ucrainei a fost lovit în mod deosebit, Rusia vizând frecvent infrastructura în atacuri de lungă distanță.
Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari
Ucraina este una dintre principalele surse de cereale din lume, iar întreruperea exporturilor sale la începutul războiului a agravat criza alimentară globală. Exporturile s-au redresat într-o mare măsură, Ucraina găsind modalități de a ocoli blocada rusă de facto.
Ucraina cheltuiește majoritatea veniturilor de stat pentru a finanța apărarea și se bazează pe ajutoarele financiare din partea partenerilor occidentali pentru a plăti pensiile, salariile din sectorul public și alte cheltuieli sociale.
Fiecare zi de luptă costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari, a spus Roksolana Pidlasa, șefa comisiei pentru buget din parlament.
Proiectul de buget pentru 2025 preconizează că aproximativ 26% din PIB-ul Ucrainei, adică 2,2 trilioane de hrivne (53,3 miliarde de dolari), vor fi alocate pentru apărare. Ucraina a primit deja mai mult de 100 de miliarde de dolari în ajutoare financiare din partea partenerilor săi occidentali.
900 de școli, spitale, biserici și alte instituții au fost avariate sau distruse
Peste 900 de școli, spitale, biserici și alte instituții au fost avariate sau distruse, arată analiza, chiar dacă aceste situri sunt protejate în mod explicit de Convențiile de la Geneva, transmite New York Times.
Aceste estimări sunt conservatoare.
Acestea nu includ Crimeea sau părți din vestul Ucrainei unde nu erau disponibile date exacte.
Adevărata amploare a distrugerii este probabil și mai mare – și continuă să crească.
La mijlocul lunii mai, rușii au bombardat unele orașe din nord-estul Ucrainei atât de feroce încât un locuitor a spus că dispar străzile.
Forțele ucrainene au provocat pagube majore, de asemenea, prin bombardarea pozițiilor ruse din prima linie și atacând teritorii stăpânite de ruși precum Crimeea și orașul Donețk.
Sursa: protv.ro
