Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) marchează astăzi, 7 noiembrie 2023, Ziua Europeană a Radonului prin militarea pentru prevenirea riscului de îmbolnăvire prin cancer pulmonar asociat expunerii populației la gazul radioactiv radon.
Totodată, începând cu luna august a.c. în România au intrat în vigoare câteva modifiări legislative importante în domeniul problematicii radonolui. Acestea fac referire la:
- Măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri, precum şi aplicarea unor măsuri de remediere sunt obligatorii în acest moment în România şi Europa, potrivit legislaţiei în vigoare: Directiva CE 2013/59 EURATOM, HG 526/25.07.2018 și Ordinul preşedintelui CNCAN Nr. 153/ 27.07.2023, publicat în MO Nr. 729/ 08.08.2023, prin care s-a revizuit normativul precedent. (http://www.cncan.ro/assets/Radon/2023/Ordin-153-din-2023-Metodologie-radon.pdf )
- Începând cu anul 2018, România a implementat Directiva CE 2013/59 EURATOM de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante, fiind transpusă în legislația națională prin HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la Radon (PNAR) și Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019. Astfel, conform legislaţiei revizuite, 23 din anexa la Ordinul preşedintelui CNCAN Nr. 153/ 27.07.2023, măsurătorile de depistare (determinare/ screening- prin metoda pasivă) a concentraţiei de activitate de radon în aerul interior se determină obligatoriu pe tot cuprinsul ţării, indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele clădiri:
a) locuri de muncă din subteran şi parter, cum ar fi: staţii de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peşteri, saline, instalaţii de tratare a apei, extracţii materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
b) clădiri cu acces public;
c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcţi, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliţie, unităţi şcolare, creşe, grădiniţe, unităţi sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.”
Legislaţia adoptată de CNCAN impune ca soluţiile de remediere pentru protecţia faţă de radon să se aplice în toate clădirile în care există depăşiri ale nivelului de referinţă de 300 Bq/m3, ca urmare a măsurătorilor.
- Începând cu data de 25 octombrie 2023, pentru clădirile existente, obligativitatea este impusă şi prin Ordinul ministrului Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei Nr. 2.219/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodele de remediere în clădiri existente pentru reducerea nivelului de expunere la radon, indicativ RTC 6 – 2022”, publicat în MO Nr. 967/ 25.10.2023, prin Art. 3: „Prezentul ordin se aplică clădirilor prevăzute la Art. 23 din anexa la Ordinul preşedintelui CNCAN Nr. 153/ 27.07.2023 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, pentru care se realizează lucrări de intervenţie şi pentru care, în urma măsurătorilor de depistare a concentraţiei de activitate de radon în aerul interior, cel puţin un rezultat depăşeşte nivelul national de referinţă de 300 Bq/mc”.
- Începând cu data de 26 octombrie 2023, pentru clădirile noi, obligativitatea este impusă şi prin Ordinul ministrului Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei Nr. 2.223/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodele de prevenire și control al pătrunderii radonului în clădirile noi, indicativ RTC 7-2022” publicat în MO Nr. 973 /26.10.2023, prin Art. 3: „Măsurile de protecție la radon, prevăzute în cadrul reglementării tehnice sus-menționate, se aplică la proiectarea și execuția clădirilor noi, diferențiat pe niveluri de protecție stabilite în funcție de valoarea măsurată a indicelui de radon pe amplasament, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 153/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentrației de radon în aerul din interiorul clădirilor și de la locurile de muncă.”.
Universitatea Babeş-Bolyai a asigurat coordonarea ştiinţifică a consorţiului care a realizat aceste reglementări, prin Coordonator Ştiinţific CSI Dr. Ing. Alexandra Cucoş şi echipa Laboratorului de Încercări Radon „Constantin Cosma” – LiRaCC din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB.
De ce este periculos radonul?
Pentru că este un gaz radioactiv natural, care provine din dezintegrarea uraniului, generat continuu din sol și materialele de construcții, și se acumulează în spațiile închise.
Astfel, radonul reprezintă principalul poluant de mediu, cancerigen, prezent în aerul din clădiri (publice, private, cu locuinţe, cu locuri de muncă, școli, grădinițe, spitale etc.).
Radonul reprezintă principalul factor de risc pentru nefumători, respectiv al doilea factor de risc în cancerul pulmonar, după fumat, pentru populaţia fumătoare.
Nivelul de referinţă / acţiune impus prin legislaţia din România şi Europa: 300 Bq/m3.
Ca efecte asupra sănătăţii, o expunere a populaţiei la un nivel de 300 Bq/m3 pentru concentraţia de activitate de radon în aerul interior pe durata unui an echivalează cu realizarea a 400 de radiografii pulmonare pe an sau cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi (https://www.cdc.gov/radon/radon-numbers-ld.html).
Cum putem acţiona pentru a preveni şi reduce efectele radonului asupra sănătăţii publice:
Să efectuăm măsurători pentru determinarea nivelului de radon şi să conştientizăm că poate exista un risc de radon în clădirea în care ne petrecem cea mai mare parte din timp;
Să aplicăm metode de remediere pentru reducerea concentraţiei de radon în clădirile existente, respectiv metode de prevenire şi control a pătrunderii radonului în cazul clădirilor noi;
Să informăm şi să educăm populația cu privire la riscurile de sănătate publică asociate expunerii la radon.
