Colaborarea dintre universități și angajatori, dar și pregătirea viitorilor specialiști s-au aflat pe agenda celei de-a IV-a ediții a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, desfășurat în perioada 29-30 octombrie 2026, la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost reprezentată de prof. univ. dr. ing. Vasile Țopa, rectorul UTCN, care a participat la panelul „Universități și angajatori în era AI: cine pregătește specialiștii de mâine în cybersecurity?”.
În intervenția sa, rectorul a subliniat importanța colaborării dintre universități și angajatori pentru pregătirea viitorilor specialiști, prin actualizarea programelor de studii în acord cu cerințele industriei și adaptarea procesului educațional la așteptările studenților, oferind ca exemplu masteratele dezvoltate în cadrul UTCN la propunerea partenerilor din mediul socio-economic.
Adaptarea programelor de studiu la cerințele industriei trebuie însoțită de o schimbare a modului în care profesorii se raportează la studenți, a subliniat Vasile Țopa.
Acesta a vorbit despre potențialul noilor generații, obstacolele întâmpinate în actualizarea ofertei educaționale și noul institut de inteligență artificială al UTCN, care va găzdui 33 de laboratoare.
„Sunt copii foarte buni”, a subliniat rectorul, care consideră că schimbarea trebuie să pornească inclusiv de la cadrele didactice.

Relația dintre universități și companii, pregătirea viitorilor ingineri și capacitatea mediului academic de a anticipa transformările din economie au fost temele abordate de Vasile Țopa în intervenția sa. Rectorul UTCN a răspuns unei întrebări despre măsura în care universitatea poate avea un rol proactiv, pregătind specialiști pentru felul în care sectorul energetic va arăta peste zece sau douăzeci de ani.
În răspunsul său, acesta a pornit de la legătura cu generațiile de absolvenți care lucrează în prezent în sistemul energetic și a prezentat noul institut de inteligență artificială drept un exemplu de investiție gândită cu mai mulți ani înainte.
„Eu sunt absolvent de electrotehnică, foarte mulți din această sală au fost studenții mei. Deci îi cunosc foarte bine, știu de unde au pornit, știu care sunt realizările pe care le au. Suntem în contact permanent cu ei, cu o mare parte dintre ei, și știm exact ceea ce îi preocupă. Și, în egală măsură, ne preocupă și pe noi”, a declarat Vasile Țopa.
Rectorul a vorbit despre această relație ca despre un punct de plecare în discuția privind apropierea universității de industrie. Experiența foștilor studenți care lucrează în companii permite păstrarea contactului cu problemele profesiei și cu schimbările din sectorul energetic.
În același timp, el a arătat că pregătirea generațiilor actuale trebuie privită și prin raportare la schimbările din societate. Diferențele dintre tineri și adulți se regăsesc inclusiv în familii, în felul în care copiii și nepoții reacționează și își construiesc propriile perspective.
Intervenția sa a adus în discuție distanța dintre potențialul studenților și disponibilitatea lor de a se implica într-un parcurs de formare. Rectorul a pus problema motivației într-un context mai larg decât cel al activității universitare, făcând referire la exemplele la care se raportează tinerii.
Vasile Țopa a insistat că adaptarea nu poate fi cerută numai studenților. Universitatea trebuie să își analizeze propriile practici, iar cadrele didactice trebuie să înțeleagă generațiile pe care le formează.
„Și acum revin la ceea ce trebuie să facem și facem noi. Vreau să vă spun că am încercat să schimb mentalitatea, în primul rând, a colegilor mei, cadre didactice, pentru că, într-adevăr, și noi trebuie să ne schimbăm și să ne adaptăm la ceea ce vor copiii din ziua de astăzi”, a spus rectorul UTCN.
Un alt punct al intervenției a vizat planurile de învățământ și ritmul în care acestea pot fi schimbate. Vasile Țopa a subliniat că programele universitare trebuie revizuite, însă actualizarea lor presupune și parcurgerea unor proceduri administrative.
Rectorul s-a referit la legislație și la evaluarea programelor, menționând ARACIS în explicația privind dificultățile întâlnite. El a arătat că există însă și instrumente prin care universitatea poate răspunde mai repede propunerilor venite din economie, unul dintre acestea fiind dezvoltarea masteratelor, prezentate drept una dintre căile prin care UTCN își poate adapta oferta educațională la solicitările din afara universității.

Institutul de inteligență artificială – destinat companiilor
Un exemplu de apropiere între cercetare și companii, prezentat de Vasile Țopa, a fost Institutul de Cercetare în Inteligență Artificială al UTCN.
Potrivit rectorului, infrastructura va cuprinde 33 de laboratoare orientate către domenii precum energia, securitatea cibernetică, automatizările și robotica. Specialiștii companiilor vor putea lucra alături de masteranzi și doctoranzi.
„Acest institut l-am făcut pentru companii”, a declarat Vasile Țopa.
Proiectul a fost prezentat ca rezultatul unei decizii luate cu aproximativ șase ani înainte și ca exemplu al necesității unei viziuni pe termen lung. Colaborarea cu industria poate aduce problemele concrete ale companiilor în activitatea de cercetare și poate oferi studenților experiență relevantă pentru viitoarea profesie.
Rectorul a arătat că alegerea domeniului a fost făcută în urmă cu aproximativ șase ani, într-un moment în care universitatea putea opta pentru o altă direcție de investiție.
„Noi suntem la un forum de energetică și de cybersecurity. Îți faci perspectiva, cum ați spus dumneavoastră, pe următorii cinci ani, pe zece ani, pe cincisprezece ani sau pe douăzeci. Acum șase ani de zile, în universitatea noastră, am luat decizia de a înființa un institut. Puteam să înființăm orice institut. Dar acum șase ani am zis: hai să facem un institut în inteligență artificială. Acum șase ani nu știu dacă era multă lume care știa despre ce este vorba”, a declarat rectorul.
Vasile Țopa a insistat asupra efortului financiar făcut de UTCN pentru realizarea construcției. În intervenția sa, acesta a subliniat că universitatea a folosit resurse proprii pentru ridicarea clădirii.
„Institutul este gata. Vă invit pe toți care sunteți aici. Este primul institut construit de la zero din banii universității. Nota bene, din banii proprii ai universității. Am avut ambiția să construim acest institut. Nu este departe de locul în care ne găsim noi”, a afirmat Vasile Țopa.
Rectorul UTCN a explicat că noua infrastructură va include 33 de laboratoare, cu activități orientate către domenii precum energia, securitatea cibernetică, automatizările și robotica.
Colaborarea cu firmele a fost prezentată drept o componentă centrală a proiectului. Potrivit lui Vasile Țopa, în institut vor lucra împreună specialiști din companii și studenți aflați în etapele avansate ale formării universitare.
„Va avea 33 de laboratoare focalizate pe energie, cybersecurity, automation, robotics și așa mai departe. Acest institut l-am făcut pentru companii. Nu doresc să dau niciun nume în acest moment. Vor lucra umăr la umăr cu doctoranzii noștri și cu masteranzii noștri”, a declarat rectorul UTCN.
Prin această formulă, universitatea urmărește apropierea cercetării de activitatea mediului economic. Masteranzii și doctoranzii vor putea lucra alături de specialiști din industrie, într-un cadru în care temele de cercetare și provocările companiilor se pot întâlni.


