România obţine un scor de 6,85 din 10 în ceea ce priveşte Educaţia, peste Bulgaria (6,74), dar sub Polonia (8,3), Cehia (7,97), Ungaria (7,38) şi Slovacia (6,87), arată Barometrul BunăStării, un instrument care măsoară calitatea vieţii în România prin trei dimensiuni fundamentale: Educaţie, Sănătate şi Bunăstare Socială.
Potrivit unui comunicat al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România UNSAR, transmis joi, acest scor evidenţiază decalaje în incluziunea educaţională, competenţele de bază şi nivelul pregătirii pentru piaţa muncii.
"Pentru România, educaţia reprezintă o investiţie strategică, nu doar în performanţa individuală, ci în sănătatea economică şi socială a ţării. Cifrele arată acum un adevăr inconfortabil, dar necesar de abordat: este nevoie de un efort coordonat între stat, mediul privat şi societatea civilă pentru a reduce decalajele şi pentru a creşte şansele reale ale copiilor la o viaţă mai bună. Astfel, sprijinirea educaţiei financiare, digitale şi pentru sănătate trebuie să devină o prioritate pentru viitor", a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general UNSAR, organizaţia care a iniţiat platforma ABS - Alianţa pentru BunăStare.
Rezultatele Barometrului confirmă că nivelul educaţiei - inclusiv al celei financiare - este strâns legat de gradul de rezilienţă financiară a populaţiei. În acest context, asigurările au un rol important în susţinerea bunăstării, prin oferirea de protecţie financiară şi prin contribuţia constantă la creşterea nivelului de educaţie financiară în rândul populaţiei.
În ceea ce priveşte nivelul educaţional, analiza arată că proporţia românilor cu un nivel scăzut de educaţie este dublă faţă de Polonia sau Slovacia, respectiv 22%, ceea ce afectează capacitatea societăţii de a susţine o economie competitivă şi un nivel ridicat al bunăstării.
România înregistrează scăderi şi în învăţământul primar, deoarece gradul de cuprindere este de 84%, sub media UE (101%) şi în scădere faţă de 2019 - un semnal de alarmă privind capacitatea sistemului de a integra toţi copiii în sistemul de educaţie.
Totodată, ponderea tinerilor care au părăsit timpuriu şcoala şi nu sunt angajaţi ajunge la 38,5%, cea mai mare pondere raportată în UE în ultimii ani.
Referitor la competenţe financiare şi digitale, doar 12% dintre români au competenţe peste medie, semnificativ sub media UE (18%). În ceea ce priveşte competenţele digitale de bază, doar 28% dintre cetăţeni le deţin, cu mult sub Cehia (69%), Ungaria (58%) sau Polonia (44%).
Potrivit sursei citate, aceste decalaje limitează integrarea pe piaţa muncii şi adaptarea la tranziţia digitală şi verde.
"Barometrul arată clar că insuficienţele în competenţe, digitalizare şi incluziune se răsfrâng direct asupra bunăstării populaţiei. Prin iniţiativele dezvoltate în cadrul ABS şi la nivelul industriei, promovăm educaţia financiară, digitală şi pentru sănătate ca părţi esenţiale ale bunăstării", a declarat Roxana Băluţă, specialist Asigurări de Viaţă şi Sănătate & Coordonator Programe UNSAR, în comunicatul citat.
Analiza a fost realizată de MIR Research la cererea UNSAR pentru platforma ABS - Alianţa pentru BunăStare.
ABS este o platformă colaborativă care reuneşte companii, organizaţii, instituţii publice şi experţi pentru a promova măsuri preventive şi a îmbunătăţi calitatea vieţii în România.
