În 2020, doar una din trei locuințe a fost luată cu credit bancar.

Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 10,91% în primele zece luni din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 4.606 insolvenţe, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. 

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.028, în creştere cu 12,35% faţă de perioada ianuarie-octombrie 2019. Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor - cu 314 de insolvenţe (minus 27,31%), Cluj- 281 (plus 41,92%) şi Constanţa - 272 (plus 6,25%).

De asemenea, cel mai mic număr de insolvenţe s-a înregistrat, în perioada menţionată, în judeţele Călăraşi - 21 (minus 38,24%), Covasna - 21 (minus 44,74%), Tulcea - 24 (minus 54,72%) şi Vaslui - 24 (plus 4,35%).

Astfel, pe domenii de activitate în primele zece luni, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.356 (minus 14,93%) în construcţii - 734 (minus -5,53%) şi industria prelucrătoare - 550 (minus 11,72%).  În octombrie 2020 au fost înregistrate 577 de insolvenţe cele mai multe în Bucureşti - 146 şi în judeţele Cluj - 46 şi Timiş - 37.

Din cauza pandemiei şi a necesităţii de a sta la casă sunt la mai mare căutare imobilele noi. Românii au început să îşi dorească din ce în ce mai mult un spaţiu în plus, aşadar în achiziţionarea de case de anul acesta se observă creşteri.

Ce doresc românii care au pornit în căutarea unei noi locuinţe în plus faţă de vechiul cămin: tranziţia de la o locuinţă mai mică la o locuinţă mai mare, să aibă grădiniţa aproape.

„Oamenii au nevoie de spaţii mai mari în care să îşi petreacă timpul alături de familia lor. De la o locuinţă mică, apartament, simt oamenii nevoia să treacă la un apartament cu curte, la un duplex, la un triplex sau la o casă individuală, în funcţie de bugetul pe care îl are fiecare”, spune un agent imobiliar.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu a anunţat miercuri că a semnat plata avansului către Comisia Europeană în sumă de peste 12 milioane euro, pentru vaccinul Covid-19.

Am semnat plata externă către CE, reprezentând avans vaccin Covid-19 în sumă de 12.058.345 euro!", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a declarat marţi că Executivul a suplimentat prin rectificarea bugetară, suma necesară pentru plata contribuţiei la Comisia Europeană şi prefinanţarea producătorilor pentru vaccinul împotriva coronavirusului.

"Astăzi vreau să elimin din spaţiul public orice discuţie, orice informaţie falsă. Prin rectificarea bugetară aprobată ieri (luni n.r) Guvernul a suplimentat suma necesară pentru plata contribuţiei la Comisia Europeană şi, foarte important, prefinanţarea producătorilor pentru vaccinul împotriva coronavirus. Astfel, România se asigură că va avea între primele ţări acces la acest vaccin în perioada următoare. Deci, orice altă informaţie în spaţiul public este falsă", a spus Florin Cîţu.

Munca la distanţă poate deveni alternativa programelor de mobilitate internaţională, cum ar fi relocarea în alt oraş sau altă ţară în cazul poziţiilor care o permit şi poate genera economii de costuri pentru companii şi debloca noi surse de talente, potrivit unui sondaj realizat de PwC la nivel global.

 "Tipurile de mobilitate a angajaţilor care nu necesită o mutare formală în alt oraş sau ţară erau în creştere exponenţială şi înainte de COVID-19, iar pandemia doar a accelerat această tendinţă, forţând angajaţii din întreaga lume să lucreze de la distanţă. În ultimele luni munca la distanţă la scară globală s-a dovedit realizabilă şi în condiţiile menţinerii unor restricţii, precum cele de călătorie şi poate deveni în multe cazuri alternativa programelor de mobilitate globală", susţin autorii sondajului.

Astfel, deşi vor exista mulţi angajaţi care vor dori să profite de un astfel de aranjament, domeniul său de aplicare poate fi limitat la acele roluri care pot fi îndeplinite cu succes fără prezenţa într-un birou al companiei sau care nu necesită reglementări speciale, licenţe sau consideraţii de proprietate intelectuală. În plus, vor exista probabil angajaţi, cum ar fi cei noi, tineri care nu vor dori să folosească munca la distanţă şi să caute în schimb o experienţă personală.

 În acelaşi timp, programele de mobilitate globală au fost multă vreme motorul companiilor multinaţionale de a găsi talentele potrivite pentru locaţiile potrivite. Dacă înainte de pandemie, lupta pentru talente era acerbă, acum se va înteţi pe fondul muncii de la distanţă. Organizaţiile atrăgeau angajaţi talentaţi pe măsură ce aceştia căutau experienţe de angajare diferite şi noi. În contextul în care munca la distanţă elimină tot mai multe bariere, companiile vor putea angaja persoane la care anterior nu ar fi avut acces.

Potrivit sursei citate, acordurile de lucru la distanţă pot aduce beneficii atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi. Ca urmare, costurile imobiliare ale companiilor pot fi reduse semnificativ, iar angajaţii pot beneficia de o flexibilitate mai mare şi de un timp de navetă mai mic. Sănătatea şi siguranţa angajaţilor au fost în fruntea listei motivelor pentru care o companie doreşte o astfel de politică urmată de îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi de atragerea şi păstrarea talentelor cheie. 

"Companiile care implementează politici de lucru la distanţă pot defini ce înseamnă 'la distanţă', adaptându-le la nevoile şi afacerile lor specifice. De exemplu, companiile ar trebui să clarifice criterii specifice, inclusiv durata (munca la distanţă reduse semnificativ este temporară şi/sau permanentă), precum şi locaţia. Criteriile ar trebui să includă, de asemenea, roluri şi responsabilităţi, adică specificarea celor care se vor încadra eficient în parametrii de lucru la distanţă", arată sondajul.

De asemenea, angajatorii care permit munca într-o altă ţară pot constata că angajaţii optează să lucreze din locaţii exotice. Vedem cum unele ţări, precum Barbados, Bermuda, Estonia, Georgia, şi-au relaxat cerinţele de imigraţie în 2021 pentru a încuraja persoanele să lucreze acolo în încercarea de a reduce impactul financiar al declinului turismului. Şi alte ţări ar putea urma în curând exemplul.

Totodată, cerinţele de conformitate şi implicaţiile fiscale sunt consideraţii cheie pentru elaborarea oricărui program şi politică de lucru la distanţă. În timp ce mai multe companii definesc clar munca la distanţă altele stabilesc orientări operaţionale în conformitate cu profilurile lor de risc.

"Mulţi angajatori restricţionează anumite roluri şi/sau activităţi, astfel 76% dintre angajatori vor cere angajatului să aibă dreptul de a lucra dintr-o anumită locaţie. Respondenţii (60%) au restricţionat, de asemenea, locaţiile dacă organizaţia nu are o entitate în jurisdicţia respectivă", mai susţin autorii sondajului.

În timp ce unele companii se aşteptau ca amprenta geografică a companiei să crească, altele au remarcat o reducere potenţială a numărului de entităţi corporative la nivel mondial.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a afirmat, marţi, că echipele de control ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au demarat o acţiune de control la sediul Federaţiei Române de Fotbal, de unde au ridicat mai multe documente.

 "În 17.11.2020, echipele de control ale ANAF au început un control la Federaţia Română de Fotbal, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public. În acest moment, se face analiza documentelor, iar când acest raport va fi finalizat, îl vom face public", a afirmat Florin Cîţu într-o intervenţie live pe pagina de Facebook a Ministerului Finanţelor Publice.

 Florin Cîţu nu a făcut referire la natura documentelor analizate de către inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Deficitul bugetar va urca la 9,1% din Produsul Intern Brut la rectificarea bugetară care va fi adoptată în perioada următoare, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

 "Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară cu un deficit de 9,1% din Produsul Intern Brut şi o contracţie economică de 4,2%", a anunţat Cîţu miercuri într-o conferinţă de presă.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a avut, în ultimele zile, câştig de cauză în trei litigii împotriva City Insurance, Onix Asigurări şi Euroins România Asigurare-Reasigurare.

 "Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată cererea formulată de City Insurance SA, în dosarul 7056/2/2019, în baza căreia societatea de asigurare a solicitat instanţei de judecată să oblige Autoritatea să emită un aviz prin care să admită cererea de compensare a creanţelor Societăţii Asigurarea - Reasigurare Astra SA cu cele ale societăţii City Insurance SA. Totodată, City Insurance SA a solicitat şi anularea avizului emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară de respingere a cererii de avizare a compensării creanţelor societăţii de asigurare City Insurance SA cu creanţele societăţii Astra SA", potrivit unui comunicat al autorităţii.

 De asemenea, în dosarul nr. 1374/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Onix Asigurări şi a luat act de renunţarea la judecată formulată de societate în ce priveşte capătul de cerere având ca obiect pretenţii civile, în acelaşi dosar. Potrivit Autorităţii, Onix Asigurări a solicitat instanţei de judecată anularea Deciziei ASF nr. 123/04.02.2020; obligarea ASF la transmiterea informaţiilor comunicate de Onix Autorităţii către IVASS Italia; obligarea ASF la plata unei sume, cu titlu de despăgubiri, constând în daune materiale suferite de societate, ca urmare a faptului că informaţiile nu au fost transmise către IVASS, precum şi obligarea ASF la plata cheltuielilor de judecată.

 "În dosarul 5090/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă acţiunea în care societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare SA a solicitat suspendarea executării Notificării nr. SA-DSC/3296/14.09.2020, care a stat la baza emiterii Deciziei ASF nr. 1137/28.09.2020 privind sancţionarea cu amendă în cuantum de 1.500.000 lei şi dispunerea de măsuri în sarcina societăţii", se mai menţionează în comunicat.

 Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi.