Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu a anunţat miercuri că a semnat plata avansului către Comisia Europeană în sumă de peste 12 milioane euro, pentru vaccinul Covid-19.

Am semnat plata externă către CE, reprezentând avans vaccin Covid-19 în sumă de 12.058.345 euro!", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a declarat marţi că Executivul a suplimentat prin rectificarea bugetară, suma necesară pentru plata contribuţiei la Comisia Europeană şi prefinanţarea producătorilor pentru vaccinul împotriva coronavirusului.

"Astăzi vreau să elimin din spaţiul public orice discuţie, orice informaţie falsă. Prin rectificarea bugetară aprobată ieri (luni n.r) Guvernul a suplimentat suma necesară pentru plata contribuţiei la Comisia Europeană şi, foarte important, prefinanţarea producătorilor pentru vaccinul împotriva coronavirus. Astfel, România se asigură că va avea între primele ţări acces la acest vaccin în perioada următoare. Deci, orice altă informaţie în spaţiul public este falsă", a spus Florin Cîţu.

Munca la distanţă poate deveni alternativa programelor de mobilitate internaţională, cum ar fi relocarea în alt oraş sau altă ţară în cazul poziţiilor care o permit şi poate genera economii de costuri pentru companii şi debloca noi surse de talente, potrivit unui sondaj realizat de PwC la nivel global.

 "Tipurile de mobilitate a angajaţilor care nu necesită o mutare formală în alt oraş sau ţară erau în creştere exponenţială şi înainte de COVID-19, iar pandemia doar a accelerat această tendinţă, forţând angajaţii din întreaga lume să lucreze de la distanţă. În ultimele luni munca la distanţă la scară globală s-a dovedit realizabilă şi în condiţiile menţinerii unor restricţii, precum cele de călătorie şi poate deveni în multe cazuri alternativa programelor de mobilitate globală", susţin autorii sondajului.

Astfel, deşi vor exista mulţi angajaţi care vor dori să profite de un astfel de aranjament, domeniul său de aplicare poate fi limitat la acele roluri care pot fi îndeplinite cu succes fără prezenţa într-un birou al companiei sau care nu necesită reglementări speciale, licenţe sau consideraţii de proprietate intelectuală. În plus, vor exista probabil angajaţi, cum ar fi cei noi, tineri care nu vor dori să folosească munca la distanţă şi să caute în schimb o experienţă personală.

 În acelaşi timp, programele de mobilitate globală au fost multă vreme motorul companiilor multinaţionale de a găsi talentele potrivite pentru locaţiile potrivite. Dacă înainte de pandemie, lupta pentru talente era acerbă, acum se va înteţi pe fondul muncii de la distanţă. Organizaţiile atrăgeau angajaţi talentaţi pe măsură ce aceştia căutau experienţe de angajare diferite şi noi. În contextul în care munca la distanţă elimină tot mai multe bariere, companiile vor putea angaja persoane la care anterior nu ar fi avut acces.

Potrivit sursei citate, acordurile de lucru la distanţă pot aduce beneficii atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi. Ca urmare, costurile imobiliare ale companiilor pot fi reduse semnificativ, iar angajaţii pot beneficia de o flexibilitate mai mare şi de un timp de navetă mai mic. Sănătatea şi siguranţa angajaţilor au fost în fruntea listei motivelor pentru care o companie doreşte o astfel de politică urmată de îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi de atragerea şi păstrarea talentelor cheie. 

"Companiile care implementează politici de lucru la distanţă pot defini ce înseamnă 'la distanţă', adaptându-le la nevoile şi afacerile lor specifice. De exemplu, companiile ar trebui să clarifice criterii specifice, inclusiv durata (munca la distanţă reduse semnificativ este temporară şi/sau permanentă), precum şi locaţia. Criteriile ar trebui să includă, de asemenea, roluri şi responsabilităţi, adică specificarea celor care se vor încadra eficient în parametrii de lucru la distanţă", arată sondajul.

De asemenea, angajatorii care permit munca într-o altă ţară pot constata că angajaţii optează să lucreze din locaţii exotice. Vedem cum unele ţări, precum Barbados, Bermuda, Estonia, Georgia, şi-au relaxat cerinţele de imigraţie în 2021 pentru a încuraja persoanele să lucreze acolo în încercarea de a reduce impactul financiar al declinului turismului. Şi alte ţări ar putea urma în curând exemplul.

Totodată, cerinţele de conformitate şi implicaţiile fiscale sunt consideraţii cheie pentru elaborarea oricărui program şi politică de lucru la distanţă. În timp ce mai multe companii definesc clar munca la distanţă altele stabilesc orientări operaţionale în conformitate cu profilurile lor de risc.

"Mulţi angajatori restricţionează anumite roluri şi/sau activităţi, astfel 76% dintre angajatori vor cere angajatului să aibă dreptul de a lucra dintr-o anumită locaţie. Respondenţii (60%) au restricţionat, de asemenea, locaţiile dacă organizaţia nu are o entitate în jurisdicţia respectivă", mai susţin autorii sondajului.

În timp ce unele companii se aşteptau ca amprenta geografică a companiei să crească, altele au remarcat o reducere potenţială a numărului de entităţi corporative la nivel mondial.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a afirmat, marţi, că echipele de control ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au demarat o acţiune de control la sediul Federaţiei Române de Fotbal, de unde au ridicat mai multe documente.

 "În 17.11.2020, echipele de control ale ANAF au început un control la Federaţia Română de Fotbal, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public. În acest moment, se face analiza documentelor, iar când acest raport va fi finalizat, îl vom face public", a afirmat Florin Cîţu într-o intervenţie live pe pagina de Facebook a Ministerului Finanţelor Publice.

 Florin Cîţu nu a făcut referire la natura documentelor analizate de către inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Deficitul bugetar va urca la 9,1% din Produsul Intern Brut la rectificarea bugetară care va fi adoptată în perioada următoare, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

 "Ministerul Finanţelor Publice propune o rectificare bugetară cu un deficit de 9,1% din Produsul Intern Brut şi o contracţie economică de 4,2%", a anunţat Cîţu miercuri într-o conferinţă de presă.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a avut, în ultimele zile, câştig de cauză în trei litigii împotriva City Insurance, Onix Asigurări şi Euroins România Asigurare-Reasigurare.

 "Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată cererea formulată de City Insurance SA, în dosarul 7056/2/2019, în baza căreia societatea de asigurare a solicitat instanţei de judecată să oblige Autoritatea să emită un aviz prin care să admită cererea de compensare a creanţelor Societăţii Asigurarea - Reasigurare Astra SA cu cele ale societăţii City Insurance SA. Totodată, City Insurance SA a solicitat şi anularea avizului emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară de respingere a cererii de avizare a compensării creanţelor societăţii de asigurare City Insurance SA cu creanţele societăţii Astra SA", potrivit unui comunicat al autorităţii.

 De asemenea, în dosarul nr. 1374/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Onix Asigurări şi a luat act de renunţarea la judecată formulată de societate în ce priveşte capătul de cerere având ca obiect pretenţii civile, în acelaşi dosar. Potrivit Autorităţii, Onix Asigurări a solicitat instanţei de judecată anularea Deciziei ASF nr. 123/04.02.2020; obligarea ASF la transmiterea informaţiilor comunicate de Onix Autorităţii către IVASS Italia; obligarea ASF la plata unei sume, cu titlu de despăgubiri, constând în daune materiale suferite de societate, ca urmare a faptului că informaţiile nu au fost transmise către IVASS, precum şi obligarea ASF la plata cheltuielilor de judecată.

 "În dosarul 5090/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă acţiunea în care societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare SA a solicitat suspendarea executării Notificării nr. SA-DSC/3296/14.09.2020, care a stat la baza emiterii Deciziei ASF nr. 1137/28.09.2020 privind sancţionarea cu amendă în cuantum de 1.500.000 lei şi dispunerea de măsuri în sarcina societăţii", se mai menţionează în comunicat.

 Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi.

România a înregistrat cea mai mare scădere a sosirilor de turişti străini din Uniunea Europeană. În România există o diminuare de 90% a nopţilor petrecute de străini în unităţile de cazare în luna iulie a acestui an comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor Eurostat.

Multe dintre ţările europene au continuat să se promoveze şi în pandemie şi au folosit diverse strategii de promovare. Însă, România a dus lipsă de o strategie de promovare în rândul turiştilor străini în mod normal şi cu atât mai puţin în timpul pandemiei. 

Una din cinci locuinţe din România este asigurată împotriva dezastrelor naturale, adică 7,4 milioane de locuinţe sunt vulnerabile în faţa oricărui eveniment major, arată datele prezentate de Nicoleta Radu, CEO al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID România). 

"Legea noastră, din păcate, funcţionează în baza unui parteneriat public - privat şi aici trebuie să vă spun cu oarecare tristeţe că acest parteneriat nu a funcţionat niciodată, de zece ani. În ciuda eforturilor pe care noi le-am făcut de-a lungul acestor zece ani, faptul că celălalt partener, respectiv statul, nu a acordat atenţie acestui aspect, ne-a condus ca, în momentul de faţă să avem asigurate în România doar una din cinci locuinţe împotriva dezastrelor naturale. Din 9,1 milioane de locuinţe câte există în România în momentul de faţă, doar 1,7 milioane sunt asigurate, deci 7,4 milioane de locuinţe sunt vulnerabile în faţa oricărui eveniment major. De aceea, folosesc această oportunitate pentru a ridica problema tuturor autorităţilor centrale şi locale, pentru că dacă acestea nu vor înţelege că în acest parteneriat trebuie să ne asumăm fiecare parte responsabilităţi şi să înţelegem riscul pe care noi îl gestionăm împreună, atunci gradul de cuprindere în asigurare va rămâne tot mic, nu va avea motive să crească, iar în ciuda faptului că noi ne sustenabilizăm permanent, nu vom fi pe deplin eficienţi niciodată", a atenţionat Radu.

Conform declaraţiei Nicoletei Radu, cutremurul nu se poate gestiona ca pandemia. Diferenţa dintre acestea două este că într-un cutremur nu există timp să se ia decizii. 

"Domnilor şi doamnelor, trebuie să ştim că un cutremur nu se poate gestiona ca pandemia. Diferenţa dintre pandemie şi cutremur este că în pandemie avem timp să luăm decizii, să găsim soluţii. Într-un cutremur trebuie să fim pregătiţi. Dacă nu suntem pregătiţi situaţia va fi dramatică. Nu pot să nu atrag încă o dată atenţia tuturor autorităţilor centrale şi locale şi să le spun că, în ciuda dificultăţilor pe care le traversează acum, statisticile ne spun că un cutremur de nivelul celui din 1977 se poate întâmpla oricând, iar faptul că noi nu suntem încă pregătiţi este un lucru pe care trebuie să-l avem în vedere, cu atât mai mult cu cât consider că autorităţile centrale şi locale sunt răspunzătoare de modul în acre cetăţenii vor fi pregătiţi pentru şocurile viitorului care sunt din ce în ce mai dese şi pentru care trebuie să găsim resurse să ne pregătim", a afirmat Nicoleta Radu.

Ministrul Finanțelor precizează faptul că, are veşti bune pentru deţinătorii de credite. Dobânzile ar putea scădea în următoarea perioadă.

 „România are un atu față de multe alte țări din regiune. Mai este loc ca politica monetară să vină, să susțină din spate. Mai este loc ca dobânzile să scadă, mai este loc ca rezervele minime obligatorii să scadă. De acolo putem să mai dăm încă un impuls economiei – politica fiscală care merge, dar nu mai are la fel de mult loc, spațiu, vor să fie împinse și de politica monetară.

În alte țări din UE deja dobânzile sunt la zero și nu mai este loc sau sunt chiar negative. Aici mai este loc să coborâm dobânda și să impulsionăm economia și în perioada următoare”, a declarat Ministrul.