Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi Director General al CEC Bank, Bogdan Neacşu a declarat că în ultimele zile, în contextul conflictului din Ucraina, cererea de numerar în valută a crescut.
Majoritatea schimburilor au fost pentru sume mici, respectiv 1.000 - 2.000 de euro.
"Sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă minimul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede. Am trecut printr-o situaţie similară şi în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, când oamenii îşi făceau provizii şi goleau rafturile supermarketurilor. Şi au făcut şi retrageri de numerar, să aibă o rezervă. Cred că este o situaţie de conjunctură şi nu sunt motive de îngrijorare. Sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. E o întreagă logistică în spate - de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar - care funcţionează fără probleme. Se aduc bani şi cu avionul", a declarat Bogdan Neacşu.
Potrivit reprezentanţilor BCR, sistemul bancar românesc nu are legături financiare directe cu Rusia sau Ucraina. Sistemul bancar din Romania este foarte bine capitalizat (indicatorul de solvabilitate la 22,26% faţă de pragul minim de 8%) şi dispune de bani suficienţi (raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase de la clienţi se situează la 68,79%), conform datelor BNR pentru finalul anului 2021.
"Ne aşteptăm la un curs de schimb euro/leu la final de an la 5,05. Vedem o depreciere medie de sub 2% a leului faţă de moneda unică în acest an, inferioară diferenţialului de rată de dobândă dintre leu si euro. În acelaşi timp, rezervele valutare ale României sunt adecvate şi ne aşteptăm să crească în urma intrărilor de bani europeni", au mai spus reprezentanţii BCR, potrivit Agerpres.
