ULTIMELE ȘTIRI

Un fotbalist din lotul echipei naţionale de tineret a României, aflat în cantonamentul de la Buftea pentru partida cu Danemarca din preliminăriile Campionatului European Under 21 de anul viitor, a fost testat pozitiv. Anunțul a fost făcut miercuri de către Federația Română de Fotbal. 

"Din păcate, unul dintre jucătorii convocaţi pentru partida cu Danemarca a fost depistat pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Deşi a avut un test negativ la sosirea în cantonament, a doua zi dimineaţă fotbalistul a declarat că este contact direct cu o persoană ce în dimineaţa zilei respective a început să prezinte simptome. Staff-ul medical a decis să îl izoleze. Astfel, jucătorul nu a interacţionat deloc cu ceilalţi fotbalişti din lot. Nu s-a antrenat, iar masa i-a fost dusă în cameră. Ieri a fost testat RT-PCR, iar în această dimineaţă rezultatul testului a sosit şi este pozitiv", a declarat Federația Română de Fotbal.

Selecţionata de tineret a României se confruntă pentru a doua oară cu cazuri de coronavirus. Așadar, în lotul care a participat în septembrie la partidele cu Ucraina şi Malta din preliminăriile CE. Totodată au fost depistaţi pozitiv nouă fotbalişti plus un membru al staff-ului tehnic.

Elena Lotrean, expert în educație anunță faptul că, pierderile de învățare vor afecta pe termen lung elevii, mai grav decât epidemia de Covid-19. Lucrul confirmat și de studiul realizat de Organizația Mondială a Sănătății.

"O să vedem în timp urmările dacă menținem școlile închise și o să vedem niște urmări destul de dezastroase. Uitându-ne la țările din jur, tările din lume de fapt, au închis școlile acolo unde situația o cerea, unde existau focare, unde exista un numar mare de infectări. Avem nevoie de niște decizii informate cred eu, eu nu am văzut în România studii care să spună că este o problemă foarte mare în această zona", a declarat Elena Lotrean. 

"La școală au împartit clasele în bule. Nu au voie să interacționeze cu copii din alte clase. Mâncarea se mănâncă în clasă, nu se duc în sala de mese. Când îi luăm pe copii avem un traseu bine stabilit", povestește Marius Dinca, român stabilit în UK.

"Și în Italia, școlile au rămas deschise. Acolo, se testează unde sunt focare. Așa autoritățile țin lucrurile sub control", ne spune Mihaela Moroșan, educator la o școală din Milano.

"În momentul de față, Lombardia este zona roșie, la nivelul școlii nu s-a schimbat nimic. Activitatea noastră decurge în mod normal. Copiii vin la școală. Clasele între ele nu se întalnesc, profesorii, educatorii sunt distribuiți la cât mai puține clase", explică ea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că toate firmele sancţionate pentru fapte anticoncurenţiale, în baza Legii Concurenţei, nu beneficiază de reducerile majore prevăzute de Legea privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

Conform legii privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, se poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate.

În acelaşi timp, Legea Concurenţei prevede ca amenda minimă care poate fi aplicată pentru o faptă anticoncurenţială este de 0,5% din cifra de afaceri.

"Dacă s-ar aplica această regulă, de a achita jumătate din minim, am ajunge în situaţia în care o companie care a fost sancţionată cu 10% din cifra de afaceri pentru o încălcare gravă a legii, cum este participarea la un cartel sau abuzul de poziţie dominantă, ar plăti o amendă de 0,25%, deci de legi, 40 de ori mai mică. În acest fel, activitatea noastră de sancţionare şi corectare a comportamentului ilicit ar fi total ineficientă şi golită de conţinut, încălcându-se legislaţia europeană în domeniu pe care avem obligaţia de a o respecta în calitate de stat membru", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei a solicitat ICCJ să stabilească dacă această prevedere se aplică şi în situaţia sancţiunilor date de autoritate, de exemplu în cazul companiei Happy Tour, care a fost amendată cu 111.506 euro pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice.

Judecătorii ICCJ au hotărât că dispoziţiile privind achitarea a jumătate din amenda minimă, prevăzute de legea privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, nu sunt aplicabile în ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale aplicate prin decizii ale Consiliului Concurenţei.  

Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan a declarat că au fost semnate contractele de finanţare din fonduri europene pentru construirea a trei spitale regionale - Iaşi, Cluj şi Craiova, iar de proiect se va ocupa de aici înainte Ministerul Sănătății.

"Suntem în discuţie pentru finanţarea a trei spitale regionale - Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru aceste trei spitale regionale au fost semnate contractele de finanţare din fonduri europene, au fost înaintate documentaţiile către Comisia Europeană. Pentru toate trei CE a aprobat finanţarea. Ceea ce am făcut noi, în cadrul Lucrărilor Publice, a fost recunoscut ca fiind un lucru foarte bun şi odată cu semnarea acestor contracte de finanţare între Ministerul Lucrărilor Publice şi Ministerul Sănătăţii, implementarea acestor proiecte s-a transferat la Ministerul Sănătăţii", a precizat Ştefan. 

La câteva ore de la declarațiile ministrului, altă decizie importantă în ceea ce privește fondurile europene a fost luată la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord privind bugetul de relansare economică din care România va putea atrage 80 de miliarde de euro.

Acordul, negociat timp de aproape patru luni, spune clar că guvernele pot accesa finanţare europeană doar cu respectarea statului de drept, o condiţie căreia i se opun Polonia şi Ungaria. Unul dintre negociatorii PE, Jan Olbrycht a spus că acordul cuprinde suplimentarea cu 16 miliarde de euro a finanţării pentru mai multe programe, inclusiv cercetarea şi sănătatea. 

De asemenea, preşedinţia germană a Consiliului UE a menţionat că numai 12,5 miliarde din această sumă reprezintă fonduri noi, cea mai mare parte provenind din amenzile aplicate pentru încălcarea regulilor europene privind concurenţa care până în prezent erau vărsate statelor membre.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a avut, în ultimele zile, câştig de cauză în trei litigii împotriva City Insurance, Onix Asigurări şi Euroins România Asigurare-Reasigurare.

 "Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată cererea formulată de City Insurance SA, în dosarul 7056/2/2019, în baza căreia societatea de asigurare a solicitat instanţei de judecată să oblige Autoritatea să emită un aviz prin care să admită cererea de compensare a creanţelor Societăţii Asigurarea - Reasigurare Astra SA cu cele ale societăţii City Insurance SA. Totodată, City Insurance SA a solicitat şi anularea avizului emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară de respingere a cererii de avizare a compensării creanţelor societăţii de asigurare City Insurance SA cu creanţele societăţii Astra SA", potrivit unui comunicat al autorităţii.

 De asemenea, în dosarul nr. 1374/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de Onix Asigurări şi a luat act de renunţarea la judecată formulată de societate în ce priveşte capătul de cerere având ca obiect pretenţii civile, în acelaşi dosar. Potrivit Autorităţii, Onix Asigurări a solicitat instanţei de judecată anularea Deciziei ASF nr. 123/04.02.2020; obligarea ASF la transmiterea informaţiilor comunicate de Onix Autorităţii către IVASS Italia; obligarea ASF la plata unei sume, cu titlu de despăgubiri, constând în daune materiale suferite de societate, ca urmare a faptului că informaţiile nu au fost transmise către IVASS, precum şi obligarea ASF la plata cheltuielilor de judecată.

 "În dosarul 5090/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă acţiunea în care societatea Euroins România Asigurare-Reasigurare SA a solicitat suspendarea executării Notificării nr. SA-DSC/3296/14.09.2020, care a stat la baza emiterii Deciziei ASF nr. 1137/28.09.2020 privind sancţionarea cu amendă în cuantum de 1.500.000 lei şi dispunerea de măsuri în sarcina societăţii", se mai menţionează în comunicat.

 Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi.

Anul acesta nu vom mai putea avea petreceri mari de Crăciun şi Revelion.

Vicepremierul Raluca Turcan îi îndeamnă pe români să anunţe Poliţia dacă vecinii sau prietenii organizează petreceri acasă cu mulţi invitaţi.

„Dacă fac acasă cu 20 de oameni, este la limita regulii impuse de noi. Dacă fac deja cu 30 de oameni, atunci, dacă organele de control sunt sesizate, aplică amenzi”, a spus Vicepremierul Raluca Turcan.

Raluca Turcan spune că şi în alte ţări din Europa oamenii îşi toarnă vecinii dacă îi observă că încalcă legea.

„Este o practică. Și nu doar în România. Nu inventăm noi apa caldă și nu sunt românii mai delaționiști decât alți cetățeni din lumea aceasta. Și în Germania și în Elveția unde sunt sesizate încălcări ale regulilor stabilite intervin organele de aplicare și de respectare a legii. E ceva absolut firesc”, a declarat Raluca Turcan.

Toate persoanele care intră în Republica Elenă au obligația de a completa formularul PLF (Passenger Locator Form) cu cel puțin 24 de ore înaintea începerii călătoriei, indiferent de țara din care sosesc. Măsura feste valabila de marți,10 noiembrie, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Obligația de a completa formularul PLF se aplică și tuturor persoanelor care părăsesc teritoriul Republicii Elene, indiferent de destinație. Sunt exceptați de la această obligație turiștii care părăsesc Grecia ca urmare a finalizării sejurului.

De asemenea, precizează MAE, începând de miercuri, toate persoanele care intră în Republica Elenă, indiferent de țara din care sosesc sau de mijlocul de transport folosit, sunt obligate să prezinte un test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru COVID-19, care să fi fost prelevat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Greciei.

MAE reiterează recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa temeinic anterior deplasării în străinatate și de a respecta cu strictețe mșsurile adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Bisericile vechi de lemn din Maramureş pot fi vizitate online, pe un website nou.

32 de biserici de lemn din Ţara Maramureşului au fost personajele principale, în cadrul proiectului „Biserici de lemn din Țara Maramureșului. Tururi virtuale”. Acestea au fost vizitate, cercetate, fotografiate, unele filmate, pentru fiecare dintre aceste monumente realizându-se tururi virtuale cu 4-7 „puncte de staţie” concretizate în 162 de panorame imersive.

Acum toate aceste materiale realizate pot fi văzute prin intermediul portalului www.culturamm.ro, în secțiunea dedicată Țării Maramureșului.

„Am vrea să continuăm acest periplu al promovării bisericilor din patrimoniul cultural al Maramureșului cu Zona Codrului, este singura zonă etnografică a județului ale cărei biserici nu au fost încă incluse în suita noastră de proiecte co-finanțate de Administrația Fondului Cultural Național. De asemenea, am dori să ne sprijinim, în viitor, o cercetare mai aprofundată a acestor obiective și să ne implicăm inclusiv în proiecte care urmăresc datarea dendrocronologică a bisericilor care nu beneficiază încă de o datare certă”, a declarat Ștefan Mariș, manager CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș.