Purtătoarea de cuvânt a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Margaret Harris a declarat că sfârşitul pandemiei de COVID-19 este încă departe, invocând creşterea recentă a numărului de infectări cu noul coronavirus în cel mai recent buletin săptămânal publicat de această agenţie din cadrul ONU, informează Reuters.
După mai mult de o lună de declin, numărul cazurilor de COVID-19 a început să crească din nou la nivel mondial.
Într-un interviu pentru Inspire Movement, epidemiologul, Dr. Alexandru Coman a precizat că nu se ştie cum se poate schimba virusul şi poate că nu ar fi trebuit să fie ridicată starea de alertă.
“Eu n-aș fi foarte relaxat față de ridicarea stării de alertă și a măsurilor ce le presupunea, dar nici n-aș vrea să panichez lumea. Pe noi ar trebui să ne preocupe lucrurile pe care le putem schimba. Mutația virusului n-o putem schimba, este una întâmplătoare și putem vorbi fie despre un virus agresiv, fie într-unul mai puțin agresiv, și asta s-ar putea face prin reasortare genetica. Nu putem, deci, gestiona lucrurile într-o manieră atât de simplistă, spunând că virusul ăsta e mai puțin agresiv decât cel de dinainte. Sunt variante de virus care scapă și de testul diagnostic, scapă și de vaccin. Virusul se schimbă constant și nu putem ști în ce direcție ne poate duce”, a precizat Dr. Alexandru Coman, potrivit Inspire Movement.
Cum pot fi determinaţi oamenii să se vaccineze?
“Putem face asta prin educație, desigur, dar asta durează. Să nu cazi pradă unei manipulări, e mare lucru. Sigur, nicio intervenție medicală, nici măcar la vaccin nu-ți oferă sută la sută siguranță. E vorba nu de individ, ci de populație. Sigur, există oameni care spun că nu e de-ajuns, iar eu dau mereu următorul exemplu: te plimbi pe trotuar sau pe stradă, și te omoară mașina! Unde e riscul mai mare, deci? Să mori pe stradă, sau pe trotuar? Ce pot să fac eu ca individ decât să-mi asum un comportament care-mi scade riscul de a muri călcat de mașină, de a face boala respectivă, deci. Exact ca și la fumat: riscul să faci cancer de plămân este mai mare la fumători, dar asta nu înseamnă că toți fumătorii fac cancer, dar nici că niciun nefumător nu va face un astfel de cancer”, a explicat Dr. Alexandru Coman.
Alexandru Coman a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în 2001 este medic specialist epidemiolog, coordonator al Serviciului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale din cadrul Institutului Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca.
A efectuat stagii de pregătire la Global Pathogens Laboratory, Universitatea Florida, la Center for Emerging Infectious Diseases, University of Iowa College of Public Health, la Universitatea California Berkeley.