Există 1500 de persoane care locuiesc în Pata Rât. Unii sunt integraţi social și au locuri de muncă, iar alții nu. Peste 30 de familii au fost deja mutate în alte locuri, au primit case, au fost extrase din comunitatea respectivă, au un loc de muncă şi îşi trimit copiii la şcoală. În continuare, Primăria dezvoltă proiecte prin care îşi doreşte să mute din ce în ce mai mulţi oameni din Pata Rât. Primul proiect s-a numit Pata 1.0 şi prin acesta 35 de familii au fost mutate în Cluj-Napoca, Apahida, Baciu şi Floreşti. Acum se derulează un al doilea proiect, Pata 2.0. 

Managerul de proiect Pata 2.0, Alexandrina Chiş a precizat că, nimeni nu ar trebui să locuiească în Pata Rât.

“Avem aproximativ 1500 de persoane în Pata Rât, 350 de familii și avem 4 comunități. Cred că nimeni nu ar trebui să locuiască acolo, fie adult sau copil, pentru că mediul de viață este unul toxic și ne gândim la deșeurile care au fost aruncate acolo și practic sunt tot felul de gaze și substanțe chimice care afectează și putem să vedem că cele mai comune boli sunt cele respiratorii și digestive. Aproximativ 900 de copii stau în Pata Rât. Pandemia a venit ca o extra povară pentru ei, deoarce înainte reușeau să își câștige bani din colectare de deșeuri. În perioada de lockdown când nu au avut voie să iasă și au respectat regulile stabilite de lege nu au mai avut venituri. Am avut o intervenție cu un suport pe parte de hrană în toată perioada situației de urgență”, a precizat Alexandrina Chiş.

În momentul de faţă se derulează un al doilea proiect, pentru a ajuta oamenii de acolo. Peste patru milioane de euro pentru comunitatea de la rampa de gunoi a Clujului, Pata Rât, vin dintr-un grant norvegian, într-un proiect al Zonei Metropolitane Cluj. Cu acești bani ar urma să fie cumpărate câteva zeci de locuințe sociale. Numele complet al proiectului prescurtat Pata 2.0 este ”Intervenții integrate replicabile pentru locuire incluzivă și combaterea marginalizării în Zona Metropolitană Cluj”. Acesta urmărește să continue procesul de desegregare în comunitatea defavorizată de la Pata Rât.

În cadrul emisiunii de la NapocaFM, managerul de comunicare la Zona Metropolitană Cluj, Bogdan Stanciu a vorbit despre proiectele Pata Rât 1.0 şi Pata Rât 2.0.

“Noi ne implicăm de peste 7 ani deja. Avem diverse activități pe care le derulăm în Pata Rât. Scopul este până la urmă de a desegrega zona. În Pata Rât nu mai trebuie să existe aceste locuințe improvizate și nimeni nu ar trebui să locuiască în astfel de condiții. Astfel că, noi ca extensie a Primăriei Cluj am început implicarea prin primul proiect derulat cu fonduri norvegiene, numit Pata 1.0. Acel proiect a dus la mutarea a 35 de familii. În total 143 de persoane, din care 75 adulți și 68 copii. Toți aceștia au fost mutați. La toți le-a fost oferit un acoperiș de calitate, atât în Cluj-Napoca, cât și în Apahida, Baciu și Florești. După aceea am continuat cu oferirea de suport și am demarat procedurile pentru a câștiga nou proiect, Pata 2.0, care își propune mutarea a cel puțin 30 de familii. Pe lângă aceste două proiecte care au ca obiectiv principal îmbunăţirea condițiilor de locuire, mai avem un al treilea proiect important în zonă care se ocupă cu aspectele muncii informale. Este o componentă a proiectului din Cluj “Future of Work”. Am făcut pași important pentru a înțelege cum și ce lucrează oamenii de acolo. Acei oameni chiar muncesc”, a spus Bogdan Stanciu.