Senatul a adoptat o lege prin care permisul de conducere eliberat pentru categoria B este valabil şi în cazul anumitor tipuri de motociclete

Guvernul va aproba o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare până la sfârşitul anului pentru încadrarea în ţinta de deficit asumată, a afirmat, vineri, premierul Marcel Ciolacu.

"Astăzi, aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetară asumată prin Programul de convergenţă. Am spus de la început că statul trebuie să fie primul care face economie. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR", a transmis Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

El a precizat că actul normativ nu se aplică cheltuielilor din domeniul sanitar şi din învăţământ.

"Dar, să fie şi mai clar: acest act normativ nu se aplică pentru cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuieli cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar", a menţionat prim-ministrul.

Marcel Ciolacu a adăugat că, de asemenea, limitările nu se aplică în cazul proiectelor finanţate din fonduri europene, adăugând că, pentru finalizarea acestora, Guvernul va face alocări din Fondul de rezervă.

Conform premierului, Executivul va sprijini finalizarea celor 2.800 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

"Nu vizăm astăzi doar reducerea cheltuielilor bugetare, ci şi creşterea absorbţiei fondurilor europene. Sprijinim finalizarea celor peste 2.800 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile ce trebuie încheiate până la sfârşitul acestui an, prin acordarea de împrumuturi de la Trezorerie către Primării. Mai întâi, în limita sumei de 1 miliard de lei", a explicat Ciolacu.

Ambasadoarea Republicii Elene în România, la Cluj-Napoca. 

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o emisiune la Napoca Live. 

Carnea sintetică a fost interzisă de senatori. Aleșii au votat un proiect de lege privind carnea și produsele din carne. Legea a fost inițiată de social democrați. Senatorii au clarificat și sintagma ”produs românesc din carne”, asta înseamnă toate produsele rezultate din carcase provenite 100 % din fermele românești.

Călin-Gheorghe Matieș, senator PSD, spune că la toate produsele din carne trebuie afișat procentajul de carne folosit la prepararea lui, iar materia primă să provină din sursă internă.

Și cei de la PNL au susținut proiectul. susținând că produsele din carne românească trebuie să fie expuse în vitrine separate și a amintit că pentru carnea sintetică nu sunt suficiente studii deocamdată.

Senatorii USR s-au abținut, au recunoscut că ideea legii nu este rea, dar spun că aceasta poate duce la probleme pentru producătorii români. Există riscul ca unii producători autohtoni, care au produse cu 80% conținut de carne românească, să nu poată utiliza marca ”produs în România” din cauza reglementărilor legii dezbătute.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

România nu poate asista fără reacţie la drama a sute de mii de oameni nevinovaţi din Fâşia Gaza, a declarat, vineri, premierul Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

El a amintit că joi a fost convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care a decis acordarea unui ajutor pentru populaţia civilă din Fâşia Gaza.

"I-am spus premierului Netanyahu că România condamnă ferm atacurile teroriste ale Hamas, soldate cu mii de victime. În acelaşi timp, însă, România nu poate asista fără reacţie la drama a sute de mii de oameni nevinovaţi din Fâşia Gaza, care riscă să moară de foame, sete şi frig. Aşadar, ieri am convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi am decis să acordăm un ajutor pentru populaţia civilă afectată din Fâşia Gaza. Ajutorul constă în produse alimentare, apă, haine, pături şi încălţăminte pe care Ministerul Apărării le va transporta urgent acolo, pe calea aerului", a precizat Ciolacu.

Prim-ministrul a menţionat că şedinţa săptămânală a Guvernului a fost programată cu o zi întârziere având în vedere că a efectuat vizite în cele două zone de război, Israel şi Ucraina, unde există comunităţi româneşti importante - peste 500.000 de persoane atât în Israel, cât şi în Ucraina.

"Prioritatea noastră este să ne protejăm cetăţenii şi, împreună cu Guvernele din Tel Aviv şi Kiev, lucrăm non stop pentru a-i ajuta pe românii de acolo. Guvernul României nu va lăsa vreodată pe cineva în urmă", a transmis premierul.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Pe 16 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul privind pensiile speciale, pe care l-a pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale a României.

Legea prevede că "judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării".

Potrivit actului normativ, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

"De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării", mai stipulează legea.

Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie.

"În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional", se mai arată în lege.

În iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat la CCR această lege, iar Curtea a decis în august că unele prevederi sunt neconstituţionale.

Limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este începând de astăzi limba română, nu limba moldovenească, a declarat, miercuri, la Kiev, premierul Marcel Ciolacu.

El a declarat, la finalul şedinţei comune ale guvernelor României şi Ucrainei, că autorităţile de la Kiev au decis, miercuri, recunoaşterea limbii române ca limbă oficială a minorităţii române din Ucraina.

Măsura a fost adoptată în contextul obligaţiei îndeplinirii de către Ucraina a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, unul dintre criterii referindu-se şi la drepturile minorităţilor naţionale.

"Vorbim de aderarea rapidă a Ucrainei şi a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru această aderare există şi nişte principii şi în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Aceste principii sunt la nivel european. Şi România a respectat toate principiile necesare de aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, sunt convins că România poate pune la dispoziţie întreaga legislaţie Ucrainei, fiind o bună practică această abordare în România. Relaţia inter-instituţională între mine şi domnul prim-ministru nu mai este la nivelul de a ne face promisiuni. Noi decidem împreună ce este mai bine pentru popoarele pe care le reprezentăm. A existat o şedinţă de guvern în cadrul şedinţei comune între România şi Ucraina şi decizia Guvernului a fost că pe teritoriul Ucrainei limba oficială este limba română", a afirmat Ciolacu.

Şeful Executivului s-a referit şi la drepturile preoţilor ortodocşi din comunitatea românească din Ucraina, care au dreptul de a oficia slujbele în limba română.

"La fel de important cred că este să ne asigurăm că preoţii români ortodocşi vor oficia în continuare serviciile religioase în limba română. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate", a adăugat premierul.