Un trafic de mărfuri record a înregistrat portul Constanţa în anul 2022, în contextul conflictului din Ucraina, a anunţat Asociaţia Operatorilor Portuari din Portul maritim Constanţa - Constanta Port Business Association (CPBA).
"Statistica portului Constanţa pentru anul 2022 arată creşteri la principalii parametri care conturează performanţa unui port: 4.498 de escale nave maritime faţă, de 3.985 în anul 2021, 10.868 de escale nave fluviale faţă de 10.619 în 2021 şi un volum total de trafic de 75,550 milioane de tone faţă de 67,483 milioane de tone anul precedent", se menţionează într-un comunicat al CPBA.
Totodată, anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de portul Constanţa în istoria sa.
Conform sursei citate, 75,550 milioane de tone trafic de marfă în 2022 prin portul Constanţa reprezintă o creştere de 11,85% faţă de anul 2021.
"Explicaţia creşterii neprognozate este, fără îndoială, contextul economic şi geopolitic generat de conflictul armat din Ucraina care a oferit România şi portul Constanţa drept soluţie pentru mărfuri originare sau destinate Republicii Moldova sau Ucrainei şi care nu mai puteau fi operate în porturile din sudul Ucrainei - Mariupol, Odessa, Ilichevsk, Nicolaievsk", se mai spune în comunicat.
Acest context aparte a generat un volum de marfă suplimentar de 11,1 milioane de tone, în imensa majoritate cereale, pe relaţia Ucraina.
"În primul rând, operatorii portuari ai portului Constanţa au făcut posibilă derularea traficului portuar chiar în cazul unui surplus semnificativ de mărfuri extra-comunitare, generator de situaţii şi formalităţi de import şi export inedite", potrivit documentului.
Operatorii portului Constanţa, membri ai Constanta Port Business Association, au demonstrat capacităţi de depozitare în silozuri şi magazii de aproximativ 1,7 milioane de tone de cereale şi rate de operare între 20.000 - 75.000 tone/zi, în funcţie de terminale şi de tipul de cereale operate. Capacitatea totală de operare a portului Constanţa ajunge, astfel, la aproximativ 6 milioane de tone de cereale pe lună.
"În al doilea şi nu în cel din urmă rând, importanţa proaspăt căpătată de portul Constanţa în contextul menţionat anterior l-a adus în atenţia guvernului şi a guvernanţilor. Problemele portului, unele semnalate de ani, de zeci de ani, au fost conştientizate public. Dezastrul căilor ferate portuare, intenţia categorică a vecinilor bulgari de a nu draga pe sectoarele de Dunăre aflate în responsabilitatea lor sau inerţia birocraţiei instituţiilor noastre sunt subiecte fierbinţi care au intrat pe agenda publică, CPBA militând pentru soluţionarea lor şi, pentru prima oară, s-au căutat soluţii. Câteodată s-au şi găsit", arată documentul.
Potrivit sursei citate, contextul din jurul portului Constanţa se prefigurează a rămâne complicat şi în anul 2023.
"Ne exprimăm speranţa că momentul investiţional pentru portul Constanţa nu va fi ratat, ca de obicei, că sistemul feroviar portuar din Constanţa va fi reînnoit şi că România va putea impune Bulgariei realizarea obligaţiilor de dragare a sectoarelor din responsabilitate, realizând din Dunăre coridorul pan-european care se presupune a fi", menţionează sursa citată.
Totodată, operatorii portului Constanţa vor menţine ratele de operare la nivelul superlativ al anului 2022 şi vor asigura atractivitatea portului Constanţa în ceea ce priveşte traficul generat de Ucraina şi Republica Moldova.
"Investiţiile operatorilor portuari vor continua în ritmul ultimilor ani, demonstrând astfel că sectorul portuar privat priveşte dincolo de conflictul armat din apropiere şi încearcă să materializeze, într-un final, avantajul competitiv şi imensul potenţial al portului Constanţa, insuficient apreciat de proprii guvernanţi.", se mai spune în comunicat.
