Potrivit Eurostat, Uniunea Europeană a importat 57,5% din energia pe care a consumat-o în anul 2020, în scădere cu aproape trei puncte procentuale comparativ cu 2019, iar România este una din ţările membre cel mai puţin dependente de importurile de energie.
Rata de dependenţă de importurile de energie variază între peste 90% în Malta, Cipru şi Luxemburg şi până la 10,52% în Estonia şi 28,20% în România. Însă, în timp ce în Estonia rata de dependenţă de importurile de energie s-a dublat în decurs de un an, de la 4,83% în 2019, până la 10,52% în 2020, în România a scăzut cu trei puncte procentuale comparativ cu 2019, scrie Agerpres.
La nivelul UE reducerea dependenţei de importurile de energie este rezultatul unui declin cu 12,6% al importurilor de energie precum şi al reducerii producţiei de energie primară, schimbări care au avut legătură cu cererea limitată în contextul restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 şi a crize economice care a urmat.
Cele mai importante surse de combustibil din mixul energetic al UE în 2020, petrolul şi produsele petroliere (34,5% din total) şi gazele naturale (23,7% din total) sunt în mare parte importate. Rata de dependenţă de import în cazul ţiţeiului brut a fost cea mai mare din toate tipurile de combustibil şi a scăzut doar uşor de la 96,8% în 2019 până la 96,2% în 2020. Gazele naturale, un combustibil importat pentru producţia de electricitate şi încălzire în UE, au a doua cea mai ridicată rată de dependenţă de import, 83,6% în 2020, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de situaţia din 2019.
