România a avut cea mai are creştere din UE la preţul energiei electrice şi a doua cea mai mare creştere la preţul gazelor naturale în a doua jumătate a anului trecut, arată o analiză publicată de Eurostat.
Potrivit analizei, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (+112%), Cehia (+97%), Danemarca (+70%), Lituania (+65%) și Letonia (+59%), în timp ce cele mai mici au fost în Luxemburg (+3%), Austria și Germania (ambele +4%), Polonia și Bulgaria (ambele +5%).
În partea a doua a anului 2022, prețul mediu al energiei electrice pentru uz casnic a continuat să crească în comparație cu aceeași perioadă din 2021: de la 23,5 euro/100 kWh la 28,4 euro/100 kWh. Preţul gazelor a urcat şi el de la 7,8 euro/100 kWh la 11,4 euro/100 kWh. Acestea sunt cele mai ridicate preţuri înregistrate de Eurostat.
Senatorul USR Cluj, Cristian Bordei, a vorbit despre creşterea preţurilor energiei electrice în România, în cadrul emisiunii Talk Show Direct de la Napoca Live, moderată de Sandu Mureşan.
Cristian Bordei a explicat că au existat cauze externe şi interne în creşterea preţurilor energiei.
“Extern a fost ceea ce s-ar putea numi furtuna perfectă. Au fost combinate mai multe evenimente. Primul a fost pandemia care a venit cu tot felul de restricţii. Aceste restricţii au dus la scăderi ale consumului inclusiv de energie. Când s-a terminat pandemia a avut loc o explozie a consumului, inclusiv o explozie a creşterii şi practic explozia aceasta a fost atât de mare încât cererea de energie nu a mai ţinut pasul cu oferta care a fost redusă în perioada pandemiei şi au mai fost fenomene care ţin de pieţele energiei. Au mai fost nişte fenomene în Europa. A fost o primăvară foarte rece în 2021 care a dus la un consum foarte mare de gaz, mai mare decât normal şi asta a făcut ca ulterior să fie o cerere mult mai mare de gaz şi apoi cireaşa de pe tort a fost războiul din Ucraina. Creşterea a fost cauzată şi de incertitudine”, a explicat Senatorul USR Cluj.
Acesta a spus că Guvernul nu a reuşit să managerieze eficient problema energiei din România.
“Peste acestea s-a suprapus modul defectuos în care Guvernul României a manageriat această criză. A fost dată Ordonanţa de Urgenţă care a avut intenţii bune în ideea de a plafona preţurile, dar modul în care s-a făcut plafonarea la acel moment a indus un stimulent în a creşte preţurile. Guvernul a venit şi a zis că el va compensa diferenţa dintre preţul de piaţă şi preţul plafonat la consumator indiferent de cât de mare va fi. Atunci pe piaţă producatorii şi furnizorii nu au avut interes să scadă preţurile.
În toamna lui 2021 soluţia corectă ar fi fost ca Guvernul să îi cheme pe toţi producătorii, furnizorii să îi pună pe toţi la masă şi atunci să facă un soi de vânzare controlată astfel încât să stăpânească acest stimulent de a creşte preţurile. În final s-a ajuns la acel mecanism de achiziţii centralizate cu schimbarea mecanismului de compensare care a dus la calmarea preţurilor pe piaţă. Asta după ce a avut loc o explozie foarte mare de care au beneficiat în mare parte producătorii. 70% din surplusul de valoare creat prin creşterea preţurilor s-a dus la Stat prin taxe şi impozite şi indirect prin dividendele profiturilor companiiilor de Stat din energie”, a explicat Cristian Bordei, la Napoca Live.
