Fenomenul sărăciei energetice în România s-a acutizat în contextul pandemiei şi s-a ajuns în situaţia în care trei din zece gospodării (33,3%) se află în sărăcie energetică, potrivit unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Aceşti consumatori au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creştere faţă de anul precedent (27,4%), scrie Agerpres.
Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numeşte "sărăcie energetică ascunsă", reducându-şi mult consumul din cauza veniturilor mici, faţă de 16% în anul anterior.
În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de aşteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu şi lung, la tratarea cauzelor, atrag atenţia experţii ORSE.
Analiza privind evoluţia sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS). În absenţa unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creşterile preţurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023.
"Datele statistice ne arată clar că tot mai mulţi dintre concetăţeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu îşi permit să menţină temperaturi confortabile în locuinţe, ori sunt nevoiţi să renunţe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-şi plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaşte probabil pe cineva care se confruntă cu această situaţie nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noştri. Cu toţii suntem parte din aceeaşi societate, aşa că aceşti consumatori trebuie sprijiniţi prin politici ţintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităţilor, un drept care ţine de demnitatea umană până la urmă", a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonatorul ORSE.
Rădăcinile sărăciei energetice se află în principal în veniturile mici şi eficienţa energetică slabă a clădirilor, dar şi în lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (în special în mediul rural, puternic dependent de lemn), aşadar îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivelul gospodăriilor şi utilizarea sporită a energiei regenerabile prin instrumente ţintite sunt principalele măsuri care pot contribui, pe termen mediu şi lung, la atenuarea sărăciei energetice în România.
Sursa: ORSE.
Experţii organizaţiei arată că este nevoie de renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Sărăcia energetică are cauze şi manifestări diferite în mediul urban faţă de cel rural, iar aceste particularităţi trebuie avute în vedere în contextul programelor de reabilitare termică.
Cele mai multe locuinţe din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite în perioada comunistă şi ineficiente energetic. Chiar dacă locuinţele din mediul urban sunt conectate cu precădere la reţeaua naţională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în oraşele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuinţelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcţie folosit, tip de ferestre sau alte izolaţii) pot exacerba vulnerabilităţile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie şi/sau printr-un mediu de trai nesănătos (mucegai, infiltraţii etc).
În mediul rural, 80% dintre gospodării folosesc lemn pentru încălzire şi nu au acces la alte surse sau forme de încălzire. Locuinţele din mediul rural sunt construite cu precădere din materiale naturale (lemn, chirpici - 20% - şi mai rar cărămidă). Deşi astfel de gospodării ar putea fi vizate de măsuri de termoizolare cu produse derivate din cânepă sau lână de oaie, nu există în acest moment vreo intenţie de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile financiar de către gospodăriile cu venituri mici şi medii.
În plus, tratarea sărăciei energetice nu reprezintă un obiectiv clar formulat în niciun program guvernamental de reabilitare termică.
Experţii ORSE atrag atenţia că două probleme suplimentare îngreunează măsurarea şi interpretarea sărăciei energetice din perspectiva datelor: capacitatea administrativă redusă şi lipsa de cooperare a celor care deţin date relevante. Aşadar, este nevoie de instrumente mai bune de identificare a sărăciei energetice, prin accesul la date şi instrumente instituţionale cât mai aproape de cetăţean.
În concluzie, în România modalitatea cea mai importantă de abordare a sărăciei energetice este alcătuită din măsuri sociale (ajutoarele de încălzire), dar sărăcia energetică nu este o temă care se pretează la o singură perspectivă de analiză, nici la un singur tip de tratament.
