Românii pun pe primul loc în preocupările lor creşterea preţurilor, inflaţia şi costul de trai, arată datele sondajului Eurobarometru standard publicat de Comisia Europeană.
Pe plan personal şi naţional, situaţia financiară proprie (22%) şi cea economică a ţării (29%) se clasează pe locul doi, urmate de sănătate (17%, atât la nivel personal, cât şi naţional). În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, românii clasează situaţia internaţională pe locul doi ca preocupare (28%), urmată de resursele de energie (19%), notează Agerpres.
Majoritatea românilor consideră că propria situaţie financiară/economică va stagna (40%) sau chiar se va înrăutăţi (36%) în următorul an, percepţie ce se extinde şi la nivel naţional (31 şi, respectiv, 41%) şi european (32 şi, respectiv, 34%).
Românii sunt mulţumiţi de modul în care Uniunea Europeană a gestionat răspunsul la invazia rusă din Ucraina (58%) şi sunt în favoarea impunerii de sancţiuni Rusiei (67%), interzicerii anumitor instituţii mass-media ruse în UE (61%), finanţării achiziţiei de echipamente militare pentru Ucraina (55%), furnizării de ajutor umanitar celor afectaţi de război (71%) sau primirii în Uniune a refugiaţilor ucraineni (72%). Ei consideră că invazia rusă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii atât a Uniunii Europene (69%), cât şi a propriei ţări (71%). De asemenea, ei apreciază că războiul are impact atât asupra propriei situaţii financiare (66%, cât şi asupra situaţiei economice naţionale (69%).
Majoritatea românilor au încredere în Uniunea Europeană (52%, comparativ cu 47% în UE27), 42% dintre ei (50% în UE27) apreciind ca principal rezultat pozitiv al acesteia libertatea de circulaţie, adică posibilitatea de a călători, studia sau lucra fără restricţii în oricare dintre statele membre UE.
În ce priveşte comportamentul media al românilor, aceştia folosesc cu precădere televizorul (75%) sau reţelele sociale (32%) pentru a se informa pe teme europene, precum şi discuţiile cu rudele, prietenii sau colegii de serviciu (51%). Românii declară că sunt conştienţi de existenţa fenomenului de dezinformare şi al ştirilor false (63%), însă doar jumătate dintre ei apreciază că le pot identifica (54%).
