În urmă cu 20 de ani, România avea un PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) de doar 26% din media UE. Acum, PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) este 76%, la egalitate cu Ungaria și deasupra Greciei (67%), Letoniei, Croației, Slovaciei, Serbiei și vecinilor bulgari. Dar, tabloul se schimbă radical atunci când intrăm în detalii la nivel de județ, notează HotNews.ro.
Paritatea puterii de cumpărare - PPC (engleza Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regulă euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor diferă de la un stat la altul, paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un "coș de bunuri", după formula: S=P1/P2 Unde: S = rata de schimb valutar dintre valuta 1 si valuta 2, P1 = Valoarea bunurilor în valuta 1 și P2 = Valoarea bunurilor în valuta 2. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosită pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. Așa se explică de ce, deși PIB/capita e mai mare în Grecia decât în România, la paritatea puterii de cumpărare stăm mai bine decât ei.
De remarcat este că deși București conduce la capitolul PIB/capita, fiind urmat de Cluj, în ultimii 20 de ani clujenii au avut un ritm de dezvoltare mult peste cel al Capitalei, arată un raport al Institutului Național pentru Statistică.
Sursa foto: INS
În urmă cu 20 de ani Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. În 2010 devansează Brașovul și ajunge pe locul 4, iar mai nou a trecut și de Ilfov, stând în coada Capitalei. Cel mai slab ritm de dezvoltare l-a avut Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, iar cel mai ridicat l-au avut Cluj, București, Sălaj și Timiș.
“Mulțumim tuturor clujenilor care în acești mulți ani au contribuit la această statistică. Este meritul acelora care într-o formă sau alta aduc bani la județ. Le mulțumesc. Clujul este într-o creștere continuă din punct de vedere economic. Deși Bucureștiul conduce la capitolul PIB/capita, iată că în acești ultimi 10 ani Clujul a avut un ritm de dezvoltare mai mare și a reușit să preia conducerea la nivel național. Înseamnă că această creștere economică se regăsește în nivelul de trai al oamenilor, în anumite costuri mai ridicate poate decât în alte părți, în tot ceea ce oferă ca servicii, infrastructură, sănătate. În rapoartele Curții de Conturi ale României, Clujul, a fost situat între județele cu un nivel ridicat de responsabilitate fiscală. Ce înseamnă asta? Înseamnă nu doar că banii au fost produși și colectați, dar au fost folosiți și cu chibzuință. Curtea de Conturi a constatat că am avut încasări foarte bune, o dinamică foarte bună, peste media națională, dar acești bani colectați au fost folosiți cu chibzuință producând efecte pentru cetățeni. Clujul în acești ultimi ani s-a dezvoltat ca urmare a unei strategii de creștere și în urma unor investiții majore. Urmează Metroul, Trenul Metropolitan, Centura Metropolitană, Spitalul Monobloc pentru Copii și acestea sunt doar câteva. Această strategie a dus la creștere, la stabilitate. Am acordat o atenție deosebită strategiei din fonduri europene. Până acum oamenii nu vorbeau de bani europeni, stăteau cu mâna întinsă la Guvern. Banii nu sunt suficienți. Ne-ar trebui bani de la Guvern. Nu ne-ar ajunge niciodată. Am ajuns la concluzia că rolul nostru ca administratori este acela de a găsi resurse alternative și de a nu sta doar cu mâna întinsă. Dacă vă uitați pe strategia până în 2030 am implementat strategii de dezvoltare cu bani europeni. Din punctul meu de vedere cred că celelalte județe de la început au intrat în mâna unor oameni care într-o formă sau alta nu au avut viziunea de a dezvolta. Noi am demonstrat că se poate”, a declarat Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, într- emisiune de la Napoca Live, moderată de Sandu Mureșan.
