Legislaţia europeană în domeniu este tot mai ambiţioasă, impunând trecerea clădirilor la cerinţe de eficienţă prin care îşi produc singure necesarul de energie din surse regenerabile, având zero emisii de carbon începând cu anul 2030, au arătat participanţii la Forumul România Eficientă, potrivit Agerpres.
Criza pandemică, dar şi cea energetică au scos în evidenţă mai mult decât oricând rolul clădirilor în viaţa cotidiană. Consumul ridicat de energie din clădiri înseamnă facturi mari, impact negativ asupra securităţii energetice, dar şi asupra mediului înconjurător şi a sistemului climatic.
Mai mult, datorită avansului tehnologic şi digitalizării, clădirile viitorului ar putea deveni "micro-hub-uri" energetice, care consumă, produc, stochează şi furnizează energie, oferind flexibilitate sistemului energetic. De asemenea, eficienţa energetică în clădiri va fi tot mai strâns legată de îmbunătăţirea calităţii vieţii, a confortului şi a sănătăţii utilizatorilor. Aceste idei au fost subliniate de către experţii prezenţi la cea de-a patra ediţie a conferinţei internaţionale România Eficientă Forum, care a avut loc pe 24 noiembrie, cu tema "The Role of Buildings to REPowerEU".
Specialiştii care au participat la România Eficientă Forum au explicat rolul critic al eficienţei energetice în anii următori.
"Niciodată până acum nu a fost mai pronunţată necesitatea de a promova eficienţa energetică. Pentru România Eficientă, convingerea fundamentală este că şcolile publice reprezintă cel mai bun loc de plecare, deoarece renovarea majoră a şcolilor duce la economisirea unei cantităţi masive de energie, precum şi la crearea unui mediu mai confortabil şi mai sănătos pentru elevi şi profesori. De asemenea, renovarea şcolilor la cerinţe nZEB (nearly zero energy building) reduce emisiile de carbon, creând în acelaşi timp spaţii mult mai bine adaptate la contextul actual. Şi, la fel de important, renovarea şcolilor are o relevanţă educaţională extraordinară pentru tânăra generaţie, de care depinde însuşi succesul tranziţiei noastre energetice", a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
La rândul său, Radu Dudău, Director Energy Policy Group şi coordonator al programului România Eficientă, a spus că abia am început să ne familiarizăm cu standardul nZEB şi nu este clar cum vom putea introduce cerinţe de clădiri cu un consum energetic zero (ZEB) obligatorii din 2030.
"Totuşi, sunt mai optimist că vom putea trece mai uşor de la nZEB la ZEB. Văd deja un ecosistem destul de vibrant de companii din industria eficienţei energetice şi a materialelor durabile pentru renovări care aduc pe piaţă tehnologii, sisteme, echipamente, materiale la o scară fără precedent", a arătat Dudău.
Paula Rey Garcia, Deputy Head of Unit, Direcţia Generală Energie, Comisia Europeană a subliniat că fără o schimbare fundamentală în utilizarea stocului de clădiri nu ne vom putea atinge obiectivele privind clima şi energia.
"În contextul geopolitic actual, cred că ceea ce am văzut în ultimele luni demonstrează că trebuie să ne reducem dependenţa de combustibilii fosili în clădiri, iar încălzirea şi răcirea acestora sunt unul dintre domeniile cu adevărat prioritare de abordat. Trebuie să transformăm sectorul în mod fundamental, aşa că e necesar, pe de o parte, să îmbunătăţim eficienţa energetică şi, de asemenea, să facem clădirile să participe mult mai activ la reţea, dezvoltând sursele regenerabile şi făcând cu adevărat o schimbare în materie de renovări", a arătat reprezentanta Executivului European.
Prezent la acelaşi eveniment, Julian Popov, Chairman, Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), a menţionat că, odată cu dezvoltarea tehnologiilor, clădirile devin micro-hub-uri de energie.
"Clădirile nu sunt doar consumatori sau doar producători, ci sunt mult dincolo de ceea ce numim prosumatori. Clădirile s-ar putea dezvolta şi ca instrumente de stocare, de echilibrare a reţelei şi trebuie să începem să ne gândim la clădiri în acest fel, deoarece fiecare element energetic al unei clădiri ar putea fi conectat şi să înceapă să joace un rol în marele sistem energetic naţional. Este ceea ce începe să se întâmple deja, datorită tehnologiilor existente", susţine el.
Potrivit lui Mihai Moia, Director Executiv, Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice în Clădiri (ROENEF), "industria este pregătită să furnizeze materiale şi cele mai bune tehnologii disponibile pentru a creşte eficienţa energetică a clădirilor. Este nevoie însă de schimbarea mentalităţii şi, de asemenea, de o mai bună implicare a guvernului pentru a susţine campaniile media cu scopul de a înţelege mai bine ce înseamnă renovarea energetică aprofundată a clădirilor. Aceasta conduce nu doar la economii de energie, ci şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii, a stării de bine. Nu ne dorim doar ca şcolile să fie calde în timpul orelor, ci şi să ne asigurăm că sistemele de ventilaţie sunt corecte, lumina este bună şi toate aceste aspecte foarte importante care sunt neglijate în România".
