Conform raportului specialiștilor, reducerea defrișărilor cu 6,3% nu este suficientă și că ar fi nevoie de una de 10% pe an până în 2030. Coordonatoarea Erin Matson a mai explicat că datele nu reflectă decât situația din 2021, prin raportare la media anilor 2018-2020 și că imaginea fenomenului va fi mai clară abia în următorii ani.

Pentru a urmări ritmul defrișărilor, cercetătorii s-au folosit de imaginile din satelit și de Indicele de integritate al peisajului forestier, care măsoară sănătatea ecologică a pădurii, iar progresul înregistrat este atribuit în bună măsură unor țări tropicale, în special Indonezia și Malaysia. Spre comparație, rata a crescut în Brazilia (3%), Bolivia (6%) și Congo (3%).

Concluziile vin cu o lună înainte de următorul summit al COP27, care va avea loc în Egipt. Comunitatea științifică a arătat că pentru limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 – 2 grade Celsius peste nivelul dinaintea revoluției industriale, este nevoie de conservarea pădurilor. Au argumentat că pădurile tropicale contribuie la încetinirea încălzirii globale, întrucât stochează carbonul și răcoresc locurile dimprejur, umidifică aerul și eliberează molecule de răcire.

O bună parte a pădurilor sunt însă în continuare tăiate pentru industria alimentară, care se bazează pe pășuni pentru creșterea animalelor, și pentru cea minieră, care caută puncte noi de extracție a resurselor. Conform raportului, pentru conservarea pădurilor, statele ar trebui să cheltuiască între 45 și 460 de miliarde de dolari pe an pentru a putea atinge obiectivul stabilit pentru 2030.

Studiul publicat în revista Nature este primul de acest fel întocmit după summitul climatic COP27 de anul trecut. 

Sursa: Biziday