"Sănătatea psihică era o problemă severă şi înainte de pandemie cu o prevalenţă anuală în rândul europenilor de 38,2 % în 2011 şi o prevalenţă pe durata vieţii de aproape 50 % (USA; CDC; 2011). Din datele prezentate, se observă că pandemia a determinat efecte psihice ample, peste 40 % din populaţiile studiate având simptome anxioase sau depresive. Distresul asociat ajunge şi până la 68% în China", se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de autorii studiului, de la Clinica Hope.

Cu ocazia unui an de pandemie, echipa de psihiatri şi psihoterapeuţi ai Clinicii Hope a prezentat, miercuri, într-o dezbatere live, rezultatele unui raport extins privind efectele psihice asociate pandemiei, raport denumit "Un an de pandemie".

"Raportul este singurul de acest fel din România şi surprinde atât dimensiunea afectării psihice produsă de pandemie, cât şi lipsa completă a intervenţiilor la nivel naţional pe acest subiect, lipsa cercetării şi finanţării în domeniu. Astfel, investiţiile în crearea de noi servicii şi eforturile de creştere a conştientizării în domeniul sănătăţii mintale rămân în grija companiilor private", se mai arată în comunicat.

Potrivit studiului, izolarea şi distanţarea socială apărute ca răspuns la pandemia de COVID-19 au fost un alt factor perturbator masiv pentru starea psihică a populaţiei, iar principalele probleme psihice apărute ca urmare a efectelor sociale ale pandemiei sunt simptomele anxioase, depresive, insomnia, sindromul de stres post traumatic, tulburări ale uzului de substanţe, sindrom de epuizare şi suicidul. De asemenea, persoanele cele mai afectate sunt femeile, în special mamele cu copii mici (49%), persoanele tinere sub 24 de ani (56%) şi persoanele cu tulburări fizice sau psihice anterioare.

"Declanşarea pandemiei a însemnat o traumă majoră la nivelul întregii populaţii, răspândind frică, îngrijorare şi incertitudine. Amploarea ei fără precedent va afecta parcursul întregii noastre vieţi", a declarat Adina Tomoiaga, psihoterapeut şi coordonatorul clinicii clujene.