În cadrul emisiunii Legal 100% de la Napoca Live, moderată de jurnalista TVR Cluj, Loredana Corchiş, avocatul Augustin Babaneacșa-Drăghiceanu din cadrul SCA “Drăghiceanu, Bolca și Asociații, a explicat cum se împart bunurile după divorţul soţilor.

Avocatul Augustin Babaneacșa-Drăghiceanu a exemplificat situaţii după divorţ pe care le-a regăsit în practică şi care au fost complicate:

• “Soţia nu are venit, se ocupă doar de copil, soţul este antreprenor şi îi pune la dispoziţie şofer şi orice altceva. Problema se pune la divorţ când se face partajul. Moment în care soţul vine şi spune că soţia nu a făcut niciodată nimic, nu a avut aport. Ne regăsim în ipoteza în care munca în gospodărie, calitatea de mamă duce la atribuirea unui procent din bunurile comune. Niciodată nu vom putea să ştim cât este acel procent. Rămâne decizia la judecător cât va da mamei. Procentul pe care îl primeşte soţia, îl primeşte şi pentru că este mamă. Toată această poveste se transformă într-un calvar, pentru că din exterior în faţa Instanţei soţia va părea doar o întreţinută care nu a făcut altceva decât să crească copilul. Ne regăsim în situaţia în care un om devotat care a pus suflet primeşte un procent foarte mic din bunurile căsătoriei;
• Soţul poate să devină falit. Poate să dobândească bunuri pe societăţi în care nu este asociat. Au fost foarte multe situaţii în care în urma divorţului pensia alimentară se raporta la veniturile cu care respectivul soţ era înregistrat la adresa Taxe şi Impozite şi îi venea adresă că nu înregistrează venituri. Instanţele obligau la o pensie de întreţinere calculată la salariul minim. Cum se poate dovedi că bunurile de care dispune sunt ale lui? Au existat situaţii în care s-a dovedit că modul de viaţă pe care îl are îi permit pensie alimentară mai mare decât cea calculată la salariul minim”, a explicat avocatul, la Napoca Live.

De asemenea, Augustin Babaneacșa-Drăghiceanu a explicat că este foarte greu ca soţia să dovedească că soţul a pus presiune ca ea să rămână acasă şi să nu aibă un venit. Întotdeauna în astfel de situaţii soţii spun că soţiile nu au vrut să muncească, au acceptat.

El a spus că nimeni nu poate să ştie ce s-a întâmplat într-o căsnicie de 15 ani, de exemplu. Avocatul a precizat că judecătorul are o misiune grea de a se pronunţa prin nişte prezumţii pe raportarea la toţi anii căsătoriei.

 “De puţine ori eu am reuşti să găsesc soluţii pentru ambii soţi, pentru că în afara faptului că îi cunoşteam pe amândoi şi am avut încredere, în general fiecare are avocatul lui şi are interpretarea lui”, a mai explicat avocatul, la Napoca Live.

Cum își împart bunurile foștii soți care au fost asociați într-o societate comercială?

“Calitatea de soţi nu se confundă cu calitatea de asociaţi. Lucrurile aici sunt simple. Calitatea de soţi presupune bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei, inclusiv părţile sociale din anumite societăţi în care doar unul dintre soţi este asociat sunt considerate bunuri comune, doar că soţul asociat păstrează părţile sociale, iar soţia urmează să încaseze un procent din prezumţia de 50, pe care îl va considera Instanţa prin raportare la aportul real. Noi avem un raport teoretic de 50 şi 50. În ipoteza în care soţia a stat acasă, el are nişte societăţi comerciale înfiinţate în timpul căsătoriei, primul lucru la care putem să ne gândim este că dacă capitalul social de 200 lei a fost achitat de către el, 100 lei sunt prezumaţi ca fiind şi banii ei. De aici prezumăm o companie de milioane de euro ca fiind jumătatea soţiei”, a declarat Augustin Babaneacșa-Drăghiceanu.