Mutatul la țară: Un nou trend pe piața imobiliară. Arhitectul Horațiu Răcășan a explicat cum se dezvoltă acesta

Efectele pandemiei de Covid-19 susţin dezvoltarea pieţei rezidenţiale din suburbii şi din mediul rural, odată cu creşterea numărului clujenilor care renunţă la aglomeraţia urbană şi aleg locuinţe în jurul orașului.

În Cluj, populaţia urbană a scăzut cu 4.800 locuitori, iar populaţia rurală a înregistrat o creştere de 5.600 locuitori.

În cadrul emisiunii din domeniul imobiliar moderată de jurnalistul Media9, Ionel Lespuc, Real Estate Agenda de la Napoca Live, arhitectul Horațiu Răcășan a precizat că oamenii își doresc să se mute în mediul rural. 

“Continuă acest curent de mutare la țară. El a început înainte de pandemie. S-au mutat tineri care voiau să fie în afara sistemului, suficiente persoane care aveau cunoștințe despre viața off grid. Majoritatea clienților mei erau oameni care au călătorit mult. Majoritatea au călătorit între 2-10 ani prin lume și concluzia lor a fost că și-au dorit să se mute la țară. Eu văd acest curent ca fiind un pas înainte. Este vorba despre relația om-natură și de nevoia de a nu sta într-o cutie gri. Nu înseamnă că toți cei care locuiesc în mediul rural lucrează acolo”, a explicat Horațiu Răcășan.

El a spus că oamenii aleg localități din jurul municipiului Cluj-Napoca la o rază de maxim 30 de minute.

“Cam jumătate de oră este raza maximă în care se mută cei din Cluj în mediul rural. Cei care lucrează în mod cotidian, aproximativ 30 de kilometri. Eu o văd înspre S-V până la lacul Ciurila, S-E pânâ în zona Aiton, Pata, evident Apahida și Jucu. Dacă se va face Trenul Metropolitan se va întinde dincolo de Bonțida și poate ajunge chiar la Gherla, iar la N sunt Chinteni și Mera”, a precizat arhitectul.

Ce se întâmplă cu satele care nu beneficiază încă de drumuri asfaltate și rețele de apă și canalizare?

“Există foarte mulți cetățeni care s-au mutat în mediul rural, dar care au buletin de Cluj. Cât timp ei au buletin de Cluj acele medii rurale se bazează în continuare pe cei care au buletin din localitatea respectivă. Pragul este de 2.000 de locuitori. Dacă nu au 2.000 de locuitori acele localități nu sunt eligibile pentru rețele edilitare, pentru asfaltări, pentru extinderea transportului în comun. De exemplu, comuna Ciurila are vreo 3.000 de locuitori, dar în acte are 1.500 de locuitori. Ei nu vor putea pune presiune pe autoritatea care decide anumită dezvoltare de rețele.

Aici vin cu o veste bune, pentru că datorită PNRR și Anghel Saligny se vor întâmpla lucruri și în județul Cluj. Dețin informații cu privire că toate aceste localități în viitorul mediu vor avea rețele. Proiectele sunt făcute și depuse. Finanțările încep să vină”, a declarat arhitectul Horațiu Răcășan, la Napoca Live.