Primul panel al Transylvania Green Energy Forum a avut la bază o discuție referitoare la cadrul legislativ de care avem nevoie pentru tranziția spre neutralitatea climatică, despre programele de finanțare, dar și despre reglementările noi de care avem nevoie pentru a stimula consumul eficient de energie curată. Unul dintre participanții la această discuție extrem de interesantă a fost senatorul Istvan-Lorant Antal, președintele Comisiei pentru Energie din Senatul României, care a promis un pachet legislativ nou pe principiul win-win în relația cu investitorii privați în domeniul energiei electrice, dar și măsuri care să nu pună în pericol sistemul energetic național.
”Este important, încă de la început, să facem o delimitare clară între două ere: prima de dinainte de războiul din Ucraina, și a doua de după război. Și vă și spun de ce este extrem de important acest lucru. Înainte să aibă loc atacul Rusiei asupra Ucrainei și să intrăm în această situație de criză geopolitică, în toată Uniunea Europeană era un val foarte dinamic în ceea ceprivește înverzirea Europei și în materie de energie. Erau foarte multe voci care doreau să ne asumăm niște ținte între 2030-2050, iar finalul să fie oprirea capacităților de producție de energie electrică în bandă. Înainte de război, în același spirit, foarte multe voci se raportau la sistemele de distribuție ca la ceva clasic, vechi, iar viitorul exista doar în cloud-uri și numai în energie regenerabilă, și cu toții aveau intenția să renunțe cu totul la fiare.
Războiul ne-a arătat, categoric, că pentru fiecare stat european a devenit indizerabil apărarea acestor fiare, cablurile electrică și tevile pentru gazele naturale. De ce acest lucru? Pentru că ne-am dat seama că fără electricitate, fără gaze naturale, avem o problemă majoră. Și aici, vreau să punctez și acel avantaj important al României că în materie de gaze naturale, cum bine știe toată lumea, și nu mă refer aici doar la gazele rusești ci și generic vorbind de gaze naturale venind din import, România își produce, în proporție de 80-90 la sută, propriul necesar de gaze naturale din producție proprie prin două firme, Romgaz și petrom, și, bineînțeles, avem o perspectivă de viitor extrem de pozitivă perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, de unde sperăm că companiile vor reuși să extragă mai bine de 100 miliarde metri cubi de gaze naturale.
De ce spun aceste lucrur extrem de importante? Pentru că și Comisia Europeană a luat o decizie anul trecut, de fapt a introdus două elemente cheie mai ales din perspectiva României. În primul rând, a definit energia nucleară drept o energie curată. Și, e necesar să facem o diferență între energia curată și energiile regenerabile, mai ales din perspectiva României, mai ales având în vedere acele acorduri semnate de Guvernul României, și ratificate în Parlament, cu compania și guvernul american pentru unitățile 3-4 de la Centrala de la Cernavodă, iar al doilea element, la fel de important, gazele naturale au fost raportate ca și sursă de tranziție. Asta înseamnă că din perspectiva României, și având în vedere perimetrele din Neptun Deep, România va putea arde gaze naturale încă cel puțin zece ani. Și o să și trebuiască să ardem aceste gaze, pentru că dacă avem în vedere că Romgaz-ul are Iernutul cu capacitate de 430 MW producție de energie electrică, care pentru piața de echilibrare din Transilvania este esențială. Dacă avem în vedere că la Midia, unde s-a închis mineritul și capacitatea de producție energie electrică bazată pe cărbune, este în plină desfășurare o investiție de 1.700 MW bazată pe gaze naturale dezvoltată de o companie iordaniană, atunci cred că, pentru România, aceste două decizii extrem de importante sunt esențiale.
Încă odata, de ce este important să facem această delimitare a celor două ere? Pentru că, categoric, este nevoie de investiții masive în capacitatea de transport a energiei electrice și a gazelor naturale.
Într-adevăr, Ministerul Agriculturii înțelege greșit această modificare legislativă pe care dorim să o aducem Legii fondului funciar. Adică, ei spun așa: până la 50 de hectare ești într-un proces simplificat, iar peste 50 nu se poate, punct. Noi avem un grup de lucru din care fac parte toți reprezentanții partidelor de coaliție, și avem un dialog destul de strâns cu industria, și încercăm ca în termen de o lună să și finalizăm discuțiile și să venim cu un pachet legislativ care să nu aducă atingere doar Legii fondului funciar, ci să atngă mai multe ținte. De exemplu procesul de avizare, să vedem unde e loc de îmbunătățiri, de obligat anumite părți să procedeze într-un fel anume. Ne gândim și la un sistem de control a ATR-urilor obținute, pentru ca Transeletrica să poate retrage ATR-urile care n-au făcut investiții, ci se dovedesc doar niște speculanți. Avem mai multe ținte, dar trebuie avut în vedere următorul fenomen: a fi investitor privat într-o democrație este o condiție cheie, și fiecare stat trebuie să-i lase pe acești investitori privați să cheltuiască bani, să creeze locuri de muncă și așa mai departe. Totuși, sistemul energetic este unul strategic. Din păcate, noi ne-am închis industria, adică nu avem consumatori. Acum, dacă facem o simplă modificare a fondului funciar, și să permitem în orice parte a țării să se facă investiții doar pentru simplul fapt că a cumpărat un petec de pământ și să facă 5, 10, 1.000 MW , eu cred că punem sistemul energetic în pericol.
Deci, ar trebui, mai ales în spiritul Regulamentului 2577, prin care până în iulie 2024 fiecare stat membru UE are obligația să intervină pe avizare și să creeze acele zone unde să faciliteze investițiile în regenerabile, să fim cu chibzuință. Adică nu putem merge doar pe faptul că au venit investitori care au cumpărat terenuri pe unde au apucat, și să le permitem să facă investiții în regenerabile. Trebuie să facilităm investițiile în acest domeniu, , dar trebuie să facem asta cu foarte mult calm, cu chibzuință, repet asta, și să avem în vedere un element esențial, și anume că România, prin decarbonare, și-a asumat niște ținte. Dacă nu avem în vedere și investițiile strategice asumate de statul român pentru sistemul energetic, vom ajunge la o problemă de securitate energetică.
În concluzie, lucrăm la modificări legislative, suntem în contact foarte strâns cu actorii din industrie, și sper, și pot să promit, că într-o lună vom veni cu un pachet legislativ prin care să creăm acea condiție de win-win, dar în niciun caz printr-o simplă modificare a Legii fondului funciar nu vom permite oricui, oriunde și oricând să poată să construiască aceste capacități de producere a energiei electrice. Și nu în ultimul rând, sunt un politician tânăr și optimist, dar în ceea ce privește domeniul energetic zic că trebuie să fim foarte moderați, foarte echilibrați, în așa fel încât să nu renunțăm la capacitățe de producție de energie electrică în bandă, pentru că dacă facem asta ne închidem, practic, economia. Chit că viitorul este electrificarea și, da, credem că că vom avea nevoie de și mai multă energie electrică, dar, repet, trebuie să o facem într-un mod cât mai echilibrat cu putință”, a spus Istvan-Lorant Antal, președintele Comisiei pentru Energie din Senatul României.