Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reclamă faptul că oameni politici, grupuri de presiune şi formatori de opinie desfăşoară, în aceste zile, o "campanie de denigrare" a instituţiei şi judecătorilor, campanie care ar reprezenta "acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept".
"Campania de denigrare a Instanţei supreme şi a judecătorilor, fără precedent din aceste zile, reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora", se afirmă într-un comunicat remis vineri de Instanţa supremă.
În opinia ÎCCJ, acest demers susţinut se derulează prin:
* "instigarea populaţiei împotriva judecătorilor prin stigmatizare socioprofesională cu privire la statutul acestora. Faptul declanşator a fost sesizarea Curţii Constituţionale de către Secţiile Unite ale ÎCCJ referitor la pensiile magistraţilor, demers cu privire la care s-a orchestrat o campanie de incitare la ură a populaţiei împotriva judecătorilor, prin vehicularea unor informaţii false, de natură să distorsioneze dezbaterea, denaturând cadrul legitim al sesizării privind controlul de constituţionalitate;
* consecutiv acestui demers, campania s-a dezvoltat prin propagarea de informaţii vădit false referitoare la cauze de impact, cu titlu de exemplu: eliberarea unui condamnat (Darius Vîlcov) printr-o decizie a ÎCCJ, fapt care nu are nici o bază reală; propagarea informaţiei că eliberarea altor doi condamnaţi a fost dispusă fără bază legală - prin difuzarea informaţiei false cu privire la caracterul deciziei Curţii Constituţionale nr. 50/2025, susţinându-se nereal că prin aceasta ar fi fost eliminat cazul de casare în baza căruia s-a pronunţat decizia Instanţei supreme; propagarea informaţiei false privind presupusa înlocuire nelegală dintr-un complet de judecată, în condiţiile în care măsura a fost adoptată în cadru procedural, iar motivele admiterii recuzării au fost cu totul altele decât cele evocate în mass-media, acestea regăsindu-se în încheierea motivată;
* distorsionarea conţinutului şi naturii dispoziţiilor din soluţiile de unificare a practicii judiciare, pronunţate în RIL şi HP, care reunesc completuri colegiale de câte 25, respectiv 9 judecători, judecata făcându-se în interpretarea şi aplicarea legii, fără să evalueze situaţii juridice individuale;
* demersuri mediatice de influenţare a instanţelor prin presiune asupra judecătorilor înaintea soluţionării unor cauze de interes public, prin culpabilizarea sau denigrarea acestora;
* utilizarea unor mecanisme de manipulare, cum ar fi invocarea 'experţilor anonimi', pentru a acredita speculaţii ce urmăresc schimbarea situaţiei reale cu privire la procedurile judiciare şi cadrul normativ incident".
ÎCCJ consideră că aceste acţiuni au ca scop "crearea unei emoţii publice puternice, stimulată de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie".
"Canalizarea deliberată a emoţiei publice prin campanii de manipulare împotriva unei puteri a statului reprezintă un demers de destabilizare a ordinii constituţionale. Atragem atenţia că Instanţa supremă este o instituţie fundamentală a statutului român, iar hotărârile judecătoreşti reprezintă acte oficiale ale statului. În acest context, pentru informarea corectă solicităm ca, în exerciţiul libertăţii de exprimare, formatorii de opinie să respecte rigorile legislaţiei europene şi naţionale în privinţa combaterii dezinformării pentru protejarea interesului public, precum limitele impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea drepturilor altor persoane şi a familiilor acestora, fiind aplicabile şi prevederile art. 57 din Constituţia României. Solicităm opiniei publice să fie atentă la aceste dezinformări şi să verifice informaţiile din date oficiale sau din mai multe surse şi să nu se lase influenţată de demersurile de subminare a ordinii drept. Solicităm, de asemenea, autorităţilor statului să îşi îndeplinească atribuţiile şi rolul în prevenirea şi combaterea dezinformării şi atacurilor hibride la adresa puterii judecătoreşti", transmite ÎCCJ.
