Patru organizații civice și de mediu cer Primăriei Cluj-Napoca realizarea de spații publice verzi mai mari în zona industrială a municipiului și realizarea de dezbateri publice care să ducă la realizarea lor.

Societatea Organizată Sustenabil, Asociația MiniMass - Someș Delivery, Clubul de Cicloturism Napoca și Clujul Sustenabil solicită Primăriei clujene ca în fosta zonă industrială a orașului să amenajeze spații verzi și spații publice mai multe și mai mari de-a lungul Someșului.

Solicitarea vine în contextul în care municipalitatea a comandat un studiu (denumit document director de fundamentare a regenerării urbane) pentru viitoarele investiții din zona industrială a Clujului, pe o suprafață de 450 de hectare. Acest document are însă mari lacune la capitolul spații verzi.

Mai mulți locuitori, spații verzi mai mici

„Deși populația a crescut de cel puțin 10 ori în ultimele secole, în documentul propus spre anexă Planului Urbanistic General, spațiile verzi sunt mult mai mici decât au amenajat antecesorii noștri în secolele trecute.

În consecință, cerem dezbateri publice atât pe documentul de regenerare urbană, cât și pe Master Planul Someșului din zona industrială. Dorim ca aceste hotărâri să fie adoptate printr-un proces participativ”, spune Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societatea Organizată Sustenabil.

El arată că în zona industrială, pe o suprafață de 450 de hectare, doar 40 de hectare sunt spații verzi. „Cantitatea de spațiu verde e oricum înșelătoare, deoarece contează distribuția, nu doar suprafața. 20 de hectare sunt vizavi de aeroport, unde oricum nu se poate exploata imobiliar arealul respectiv. Puțini clujeni din zona metropolitană vor veni la relaxare în sunetul avioanelor ce decolează și aterizează și în poluarea kerosenului”, afirmă el.

Alte 20 de hectare de spații verzi, propuse de arhitecți de-a lungul râului, există deja pentru că sunt protejate prin Legea Apelor, iar lățimea zonei de protecție la râu, potrivit Legii Apelor, este de cel puțin 15 metri. 

„Pista de biciclete, aleea pietonală și mobilierul urban, propuse pe zona protejată, nu trebuie să sacrifice vegetația spontană apărută și copacii. De aceea, e necesar ca un coridor verde albastru la râu, acceptat de Primărie, să fie mult mai lat, prin negocieri cu dezvoltatorii imobiliari privați, pentru a păstra cadrul natural și pentru a crește calitatea vieții”, declară Marius Moga, coordonatorul proiectului Someș Delivery.

Regândirea zonei industriale, o oportunitate pentru oraș

Cele patru asociații arată că în lipsa spațiilor verzi și a dezbaterilor pe acest subiect, Primăria transmite mesajul că își dorește un oraș pentru profit, nu unul pentru locuit, deși declară opusul.

„Cum e posibil ca spațiul verde din proiect să fie doar cel existent deja, dar să nu se ceară, de la niciun investitor privat, înființarea de noi spații verzi? La ce ajută retorica orașului care se dezvoltă cu fața la râu, dacă clădirile de peste zece etaje sunt planificate până în buza apei?”, se întreabă reprezentanții celor patru organizații civice.

Ei mai arată că în secolul XIX, când Clujul era mult mai mic, în Parcul Central, spre exemplu, erau gândite zone verzi la râu de zeci de ori mai mari decât ce se dorește în partea de nord-est a orașului.

„În trecut, când s-au dezvoltat Parcurile Babeș, Feroviarilor, Armătura sau Rozelor, acestea erau gândite să aibă zeci sau chiar sute de metri lățime la râu. Acum, în secolul XXI, se „oferă” doar 15 metri, unde oricum nu se poate construi legal, doar pe o porțiune îngustă fiind acceptată o lățime mai mare”, susține Adrian Dohotaru.

La rândul lui, coordonatorul proiectului Someș Delivery, arhitectul Marius Moga, spune că regândirea acestei zone industriale acum este o oportunitate de a rebalansa echilibrul distribuției spațiilor verzi din oraș și de a contrabalansa polul verde din vest atât de îndrăgit de clujeni și în același timp prea aglomerat deja.

Dezbateri publice pentru regenerare urbană și pentru Master Planul Someșului din zona industrială

„Dezvoltarea unui mare parc în zona industrială, ca orice bun comun, va crește valoarea imobiliară și va fi garantul unei dezvoltări urbane de succes și chiar mai profitabile pe termen lung decât în lipsa unui parc de proporții la râu, lipsă care poate satisface doar interese imobiliare pe termen scurt.

În consecință, cerem dezbateri publice atât pe documentul de regenerare urbană, dar și pe Master Planul Someșului din zona industrială”, arată arhitectul Marius Moga.

Reprezentanții celor patru asociații arată că miza solicitării lor nu e doar o retorică a deschiderii la râu prin crearea unui coridor verde albastru, ci realități concrete pentru ca locuitorii să se bucure de locuri și de bunuri comune cât mai generoase.