Care sunt principalele motive pentru care românii nu reciclează?

Potrivit unui studiu de piaţă, şase din zece români (60%) colectează separat deşeurile, iar o pondere similară (63%) intenţionează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor, odată cu implementarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR).

Principalele motive pentru care românii nu reciclează

Principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult sunt: distanţa mare faţă de centrele de colectare (36%), firma de salubritate care nu preia separat deşeuri reciclabile (34%) şi lipsa de încredere că deşeurile sunt reciclate corect (22%). Alte obstacole menţionate de români au fost lipsa de informaţii cu privire la modul de procesare al ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%), sau faptul că nu ştiu unde ar trebui predate deşeurile reciclabile (15%), arată studiul Reveal Marketing Research, potrivit Agerpres.

Aproape 60% din totalul celor intervievaţi declară că întotdeauna colectează separat ambalajele şi deşeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional. Procentaje asemănătoare au fost înregistrate şi în cazul altor tipuri de deşeuri, cum ar fi: bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile.

Studiul arată că, de cele mai multe ori, deşeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menţionează că se ocupă personal de transportarea deşeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.

În ceea ce priveşte modalitatea de predare a deşeurilor reciclabile colectate, majoritatea românilor (80%) obişnuieşte să le predea separat pe categorii (plastic, sticlă, metal şi hârtie), iar 20% amestecate.

Legislaţia privind SGR prevede plata unei garanţii 50 de bani de către consumatorii care vor cumpăra o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, urmând să primească înapoi garanţia la returnarea ambalajului.

În acest context, şase din zece români intenţionează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate odată cu implementarea SGR, iar 66% dintre participanţii la studiu menţionează că au auzit de acest sistem, bărbaţii fiind informaţi într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%).

Cercetarea de specialitate evidenţiază faptul că 63% dintre români vor să returneze ambalajele băuturilor pentru a recupera garanţia de la achiziţie, cei cu vârste peste 45 ani remarcându-se ca fiind cei mai conştiincioşi (71%), iar 35% declară că le vor returna ocazional, în special tinerii între 18 şi 24 ani (50%).