BNR: Inteligenţa artificială devine simultan un motor al creşterii economice şi o posibilă sursă de risc sistemic

 

Inteligenţa artificială (AI) devine atât un motor al creşterii economice, cât şi o posibilă sursă de risc sistemic, în condiţiile în care evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii şi finanţarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilităţile pieţelor, a susţinut prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Leonardo Badea, la o conferinţă de specialitate.

"Inteligenţa artificială devine simultan un motor al creşterii economice şi o posibilă sursă de risc sistemic. Investiţiile în inteligenţa artificială susţin productivitatea, inovaţia şi perspectivele de creştere pe termen lung. În acelaşi timp, evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii şi finanţarea tot mai amplă prin îndatorare pot accentua vulnerabilităţile pieţelor. Riscul nu provine neapărat din tehnologie, ci din posibilitatea ca aşteptările financiare să evolueze mai rapid decât rezultatele economice efective. O tehnologie poate fi revoluţionară pentru economie, dar unele evaluări financiare asociate acesteia pot să nu fie sustenabile", a afirmat Leonardo Badea, în cadrul conferinţei internaţionale "Pieţele Financiare 2030 - Investiţii, tehnologie şi competenţe pentru o nouă economie", organizată de Institutul de Studii Financiare.

Oficialul BNR a evidenţiat şi decalajul dintre România şi Uniunea Europeană în ceea ce priveşte adoptarea inteligenţei artificiale.

"Tehnologia însă este la originea transformărilor pe care le anticipăm. Inteligenţa artificială a schimbat felul în care se analizează riscurile, se evaluează clienţii şi se fundamentează deciziile de investiţii. Ritmul adoptării este rapid: în Uniunea Europeană, ponderea companiilor care folosesc tehnologii de inteligenţă artificială a crescut de la 8% în 2023 la 20% anul trecut. În România, ea era de aproximativ 5%, decalajul fiind mai amplu în cazul companiilor mici şi medii, ceea ce arată cât de mult spaţiu de recuperare avem. Şi în rândul populaţiei, utilizarea este mai redusă: în 2025, 17,8% dintre persoane foloseau inteligenţa artificială în România, comparativ cu 32,7% în Uniunea Europeană. În aceste condiţii, aportul productivităţii la creşterea economică potenţială rămâne modest, fiind limitat de ritmul lent al inovării şi al adoptării noilor tehnologii, precum şi de utilizarea insuficientă a soluţiilor digitale la nivelul companiilor şi al populaţiei", a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

Referitor la stabilitatea financiară, Leonardo Badea a evidenţiat importanţa sustenabilităţii fiscale şi a menţinerii capacităţii economiei de a se finanţa în condiţii sustenabile.

"Riscul suveran redevine o variabilă centrală a stabilităţii financiare. Nivelurile ridicate ale datoriei publice, necesarul persistent de finanţare şi creşterea randamentelor obligaţiunilor pot modifica percepţia investitorilor asupra riscului. Într-un asemenea context, sustenabilitatea fiscală nu mai reprezintă exclusiv o problemă a finanţelor publice, ci devine o condiţie a stabilităţii financiare şi a funcţionării eficiente a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Pentru economiile emergente, inclusiv România, această relaţie este deosebit de importantă. Prima de risc suveran influenţează costul capitalului pentru întreaga economie, afectând investiţiile private, competitivitatea şi potenţialul de creştere. Disciplina fiscală nu înseamnă doar echilibrarea bugetului, ci şi protejarea capacităţii economiei de a se finanţa în condiţii sustenabile", a susţinut acesta.

Totodată, prim-viceguvernatorul BNR a atras atenţia asupra riscurilor asociate dezvoltării intermedierii financiare nebancare.

"Intermedierea financiară nebancară modifică arhitectura riscului sistemic. Extinderea fondurilor de investiţii şi a altor forme de intermediere nebancară diversifică sursele de finanţare ale economiei. Totuşi, prin interconectarea acestora cu băncile, expunerile comune pot amplifica transmiterea şocurilor. De aceea, consolidarea pieţelor de capital trebuie însoţită de o înţelegere mai profundă a riscurilor la nivelul întregului sistem financiar", a arătat Leonardo Badea.

În acest context, oficialul BNR a subliniat necesitatea menţinerii rezilienţei sistemului financiar.

"Rezilienţa nu înseamnă absenţa şocurilor, ci capacitatea de a le absorbi fără întreruperea funcţiilor esenţiale ale sistemului financiar. BCE evidenţiază poziţia solidă a sectorului bancar european, susţinută de capitalizare, lichiditate şi profitabilitate. Această rezilienţă constituie un avantaj important într-un mediu internaţional incert. Pentru România, implicaţia este că menţinerea solidităţii sistemului bancar şi dezvoltarea pieţelor de capital trebuie privite ca obiective complementare", a precizat acesta.

În ceea ce priveşte pregătirea profesională, Leonardo Badea a evidenţiat necesitatea dezvoltării competenţelor digitale şi a capacităţii de adaptare la noile tehnologii.

"De aceea, profesioniştii din pieţele financiare vor avea nevoie de competenţe care astăzi abia se conturează: înţelegerea datelor şi a algoritmilor, a noilor categorii de risc şi a felului în care tehnologia modelează deciziile financiare şi funcţionarea pieţelor. Aici pornim de la o bază încă modestă: specialiştii în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă în România 2,7% din totalul persoanelor ocupate, faţă de 5% în medie în Uniunea Europeană. În plus, conform datelor Eurostat, doar 32% din populaţie deţinea competenţe digitale de bază în anul 2025, faţă de o medie europeană de 60%. Un aspect pozitiv este că acest indicator se situează la un nivel mai ridicat în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani (53%), dar încă sub media UE (74,6%)", a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

Acesta a prezentat şi un concept pe care l-a denumit "decalajul Azazel", referitor la diferenţa dintre ritmul dezvoltării tehnologice şi capacitatea societăţii de a utiliza responsabil noile tehnologii.

"Aceste evoluţii m-au determinat să formalizez un nou concept, decalajul (gap-ul) Azazel, definit ca diferenţa dintre viteza cu care o societate dobândeşte capacităţi tehnologice noi şi viteza cu care dezvoltă deprinderi, norme, instituţii şi responsabilitatea necesară utilizării acestor tehnologii. Această perspectivă poate fi pusă în legătură cu o idee fundamentală din teoria modernă a creşterii economice, potrivit căreia acumularea cunoaşterii şi capacitatea de a o valorifica reprezintă procese distincte, care necesită timp şi resurse", a afirmat Leonardo Badea.

În acelaşi timp, prim-viceguvernatorul BNR a avertizat că investiţiile masive în infrastructura dedicată inteligenţei artificiale vor exercita presiuni asupra costurilor de finanţare.

"Nu ştim cu exactitate cum va arăta economia după anul 2030. Ştim totuşi că în perioada următoare, dominată de un boom în zona AI, cadrul macrofinanciar va fi subiectul unor transformări majore. Un studiu publicat în 2026 arată că doar campusurile dedicate inteligenţei artificiale vor absorbi anual 3,6% din PIB în perioada 2025 - 2032. Aceste cheltuieli masive în infrastructura AI vor determina mai departe presiuni de creştere asupra costurilor de finanţare atât pentru state, cât şi pentru alte entităţi private. În aceste circumstanţe putem discuta despre un fenomen de tip crowding out generat de AI", a susţinut acesta.

Totodată, Leonardo Badea a subliniat importanţa dezvoltării unui sistem financiar stabil, capabil să susţină investiţiile şi să valorifice noile tehnologii.

"La final, aş vrea să subliniez faptul că avem misiunea să dezvoltăm un sistem financiar care să finanţeze investiţiile din surse diversificate, care rămâne stabil pe măsură ce se transformă, care foloseşte tehnologia pentru a deveni mai eficient şi care se sprijină, în deciziile esenţiale, pe oameni pregătiţi profesional şi gata să se adapteze la schimbare. Doar aşa vom putea ţine pasul cu o lume care nu îşi va încetini ritmul pentru a ne aştepta", a adăugat prim-viceguvernatorul BNR.