Alexandra Constantinescu este ultima descendentă a pictorului și graficianului Theodor Aman.
După trei generații, nimeni din familie nu a urmat o carieră în arta vizuală, dar Alexandra consideră că poate continua moștenirea lui Aman prin abordările ei creative.
În lucrarea sa de licenţă pentru Facultatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Alexandra spune că a tratat ,,Reinterpretarea esteticii costumului victorian în moda contemporană”. Aceata a pornit de la tema ,,Oglinda timpului’’ în istoria modei (1795-1890) în Europa și de la descendența ei după celebrul pictor român Theodor Aman (1831-1891), perioadă în care femeile purtau rochii brodate cu cele mai sofisticate țesături și forme, corsete în defavoarea unei forme mai naturale pentru a fi vizibilă figura sânului și pentru a evidenția talia. Moda feminină în acea perioadă a fost parțial influențată de modă bărbătească și de jachete. Rochia de seară a fost schimbată, pentru a da un ton special în momentul mesei, un prilej convivial pentru familie, care a fost subliniat și prin modă. Printre celelalte tipuri de îmbrăcăminte se numărau și cele destinate plimbarii de după-amiază, haine de vânătoare, haine de călărie. Pentru seară, în special clasele mai înstărite dintre doamne, purtau rochii din satin. Prin urmare, termenul „jumătate de rochie” indica rochia folosită în timpul zilei, cea folosită pentru a întâlni oameni. Prin „rochie completă” se înțelegea rochia pentru evenimente formale, atât ziua, cât și seara. În acest caz, hainele ar putea fi extravagante, dantelate sau decorate cu panglici și broderii.
“Conceptul artistic al lucrării de licență susține reinterpretarea esteticii costumului victorian în moda contemporană. Având în vedere că sunt ultima descendentă a celebrului pictor român Theodor Aman (1831-1891), care a fost un artist complet abordând în arta sa, caracterizată printr-o finețe a execuției, pictura, sculptura, desenul, acuarela, gravura, vitraliul, străbătând cu măiestria unui virtuoz al penelului toate genurile picturii: temele istorice, portretul, nudul, natura moartă, peisajul, din care a creat opere valoroase, cotate în prezent, în marile galerii ale lumii, am creat colecția intitulată Scéne d’intérieur, o paralelă între modul de realizare a picturilor din acea vreme cu creațiile mele contemporane. Theodor Aman este primul artist modern, în adevăratul înțeles al cuvântului, din istoria plasticii românești. Prin viața și activitatea sa, el a influențat și a grăbit deschiderea spre modernitate a artelor în Principatele Unite marcând, în același timp, evoluția ulterioară a mișcării instituționale până la izbucnirea Războiului cel Mare”, a declarat Alexandra Constantinescu, pentru Napoca Live.
Aceasta a precizat că prin colecţia sa a vrut să transmită un amestesc de Haute Couture şi Ready-to-Wear în care să exploreze o gamă largă de idei și materiale, inclusiv piele, metal cu decupaje care dezvăluie cu îndrăzneală anatomia. Un Haute Couture futurist cu referințe istorice şi etnice. Inspirația ei a plecat de la picturile celebre ale lui Theodor Aman, în care poate fi observată finețea cu care au fost lucrate rochiile și materialele brodate din cele mai sofisticate stofe, la concepțiile de viață, de la cum trebuiau să se așeze femeile la masă până la ce culori aveau voie să poarte în funcție de vârstă.
Totodată, prin colecţia ei a vrut să transmită că, în prezent, femeile nu mai au nevoie de aceste reguli impuse de către societatea din trecut, femeia modernă putându-se prezenta și arăta, atât cât simte nevoia. Frumusețea acesteia nu a mai fost un standard impus de vârstă. Astfel a adus în actualitate creațiile anilor 1800 și rochiile de gală cusute din mătase și broderie de la acea vreme. Le-a completat cu trench-uri din piele lungi, cu inserții și descompuneri din diferite materiale, pentru a crea modele vintage. A descoperit gleznele, spatele şi a realizat rochii din piele, dantelă, stofă, catifea, pene și diferite materiale brodate, mătase, un Haute Couture care să amintească de epoca în care a trăit pictorul Theodor Aman și de femeia din acea epocă, un Haute Couture adaptat epocii moderne.
“Aș începe prin a descrie pasiunea în creație. Creația este un mod prin care îți poți exprima gândurile, ideile și sentimentele în orice fel! Cele mai interesante modalități sunt muzica și pictura care îți permit să trăiești acele momente și să înțelegi ce înseamnă pasiunea. În opinia mea, pasiunea în creație spune totul, cuvântul cheie fiind pasiunea. Creativitatea te face mai înțelept, cărțile îți provoacă imaginația, iar picturile în forma lor cea mai profundă sunt făcute din pasiune. Pasiunea se dobândește în timp pornind de la momente importante din viața ta. Fără pasiune nu ar exista creație și fără creație lumea nu ar exista! Dacă nu pui pasiune, dorință și suflet într-o creație, nu îi vei da viață și suflet. Fără dorință nu există pasiune, fără creație nu există viața a acelui cântec, a acelei picturi. Din pasiune începe totul și din creație poți da naștere la un adevărat monument. Fiecare ființă umană are o pasiune, mulți au puterea de a o crea, dar puțini au puterea de a o aduce la viață. Pune-ți sufletul în ceea ce faci, găsește-te în ceea ce creezi pentru a deveni și a rămâne de neuitat. Mai mult decât atât, indiferent cât de pasionat ești, nu lăsa ca acea pasiune să te facă să regreți într-un anumit moment, pentru că din pasiune totul începe, dar te poate transforma într-un alt om și, mai ales, te poate face să-ți pierzi sufletul pe drum. Drumul este lung și greu, a fi pasionat de creație înseamnă a da totul și prin "totul" înteleg să îți dai sufletul”, a declarat Alexandra Constantinescu.
Născută în București, România, în 2000, Alexandra Constantinescu este ultima descendentă a pictorului și graficianului Theodor Aman. La 19 ani a absolvit Liceul Teoretic Național. A terminat două facultăţi, Facultatea de Drept din Bucureşti și Facultatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, urmărind o carieră în care cele două domenii aparent distincte, dar care îi vor permite să își exprime latura profund-creativă. În prezent urmează să înceapă studiile la master în domeniul modei.
Theodor Aman este cunoscut ca pictor de compoziţii mari, reprezentând scene istorice, dar şi ca autor de peisaje sau portrete. A lucrat şi în gravură (tehnica aqua-forte), fiind unul dintre printre primii gravori români. O mare parte din opera sa se regăseşte astăzi în Muzeul Theodor Aman din Bucureşti, găzduit de fosta casă a pictorului, concepută şi decorată chiar de către acesta, potrivit enciclopediaromaniei.ro.