Nouă din zece români (87%) sunt pesimişti în privinţa situaţiei economice din ţară, iar faţă de anul trecut aceştia percep negativ atât propriile venituri, cât şi organizaţia în care lucrează, arată un studiu care urmăreşte sentimentul economic general al populaţiei.

Conform cercetării Mkor, "Consumer Sentiment România", publicată marţi, doar un român din zece (8%) se declară mai optimist în ceea ce priveşte economia, faţă de 16%, în urmă cu trei ani.

Raportat la aceeaşi perioadă de referinţă, pesimiştii au urcat de la 3 din 4 (74%) la aproape nouă din zece (87%), în timp ce aşteptările pentru anul 2027 s-au înrăutăţit de la 68% la 80%. De altfel, faţă de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar şi organizaţia în care lucrează.

Aceeaşi tendinţă apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situaţiei financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel şi în privinţa economiei ţării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizaţii (în coborâre de la -0,45 la -0,66).

Studiul de specialitate a analizat şi evoluţia încrederii în instituţii, astfel că în mass-media, pe o scală de la 1 la 7, încrederea e aproape neschimbată în trei ani (3,37 în 2023, 3,42 în 2026).

Totodată, sistemul sanitar a urcat cel mai mult în topul încrederii - de la 3,6 la 4 - în timp ce Justiţia a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1). În acelaşi timp, băncile au crescut la capitolul încredere aproape la fel de mult ca Sănătatea.

Pe de altă parte, biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituţiile în scădere, iar Parlamentul, partidele politice şi administraţia locală au mai coborât uşor.

Dintre cele 14 instituţii evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7: pe primul loc e Şcoala - cu o medie de 4,7, urmată de companiile private (4,30), încrederea în alţi oameni şi în sistemul sanitar (cu câte 4). La polul opus se află partidele politice, cu o medie de 1,9.

În 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor (52%), iar rata inflaţiei pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimţită a crescut: 75% spun că preţurile au crescut semnificativ.

Întrebaţi care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privinţa propriei familii, după cheltuielile de bază urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranţa locului de muncă (32%) şi nivelul impozitelor şi taxelor (31%). De asemenea, patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că şi siguranţa locului de muncă înseamnă tot venit, notează realizatorii studiului citat.

Restul listei cuprinde costurile serviciilor medicale - menţionate de 20% dintre respondenţi, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor şi sănătatea mentală - de câte 16%, precum şi calitatea educaţiei (15%).

Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, seria dintre Trimestrul 3 din 2023 şi Trimestrul 3 din 2026, realizat pe un eşantion cuprins între 1.000 şi 2.486 de respondenţi/trimestru, rezultate ponderate. Marja de eroare este de +/-3,1%.