Potrivit unui sondaj INSCOP, intențiile de vot ale românilor pentru alegerile parlamentare pot fi îngrijorătoare pentru anumite persoane. Se vede un trend asemănător altor țări din Europa, unde extrema dreaptă sau stângă câștigă puternic teren, pe fondul valului de migrație, al războiului din Ucraina și a crizei economice care bate la poartă.
Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, a oferit mai multe detalii despre această situație explozivă. ”Intenția de vot a românilor pentru alegerile parlamentare ar putea produce un veritabil cutremur politic în condițiile în care partidele cu profil radical, populist, suveranist (AUR, SOS România, PNCR) obțin un scor cumulat de peste 30%, triplu comparativ cu rezultatele alegerilor de acum patru ani. (notă: pragul de 5% va reprezenta însă o provocare pentru unele dintre aceste partide).
Modul în care voci din acest curent rezonează cu narativele subversive ale Rusiei ostile spațiului euroatlantic de libertate, securitate și dezvoltare ar putea crea dificultăți sistemice României în cazul unei reprezentări parlamentare hipertrofiate. Mai mult, rezultatele alegerilor prezidențiale din primul tur organizat cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare va influența masiv mobilizarea votanților fideli ai partidelor politice care vor avea candidați calificați în turul 2.
În acest context, intenția de vot pentru partidele radical, populist, suveranist ar putea crește pe fondul calificării în finala prezidențială a principalului său candidat. Dincolo de estimările actuale, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare sunt marcate de incertitudini cauzate de calendarul electoral și de problemele legate de prezența la urne pe 1 decembrie”, explică Ștefureac.
Așadar, pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu voi merge la vot” și 10 ”sigur da voi merge la vot”, 10.5% dintre români au ales 1, 0.9% au ales 2, 0.4% au ales 3, 1.2% au ales 4, 4.7% au ales 5, 1.1% au ales 6, 3.8% au ales 7. 5.4% indică 8, 3.5%- 9 și 68% – 10. Așadar, aproximativ 68% dintre români anunță că se vor prezenta în mod sigur la vot.
Partidele extremiste depășesc 30% din intențiile de vot ale românilor
Așadar, estimativ, dacă trendul se menține, la alegerile prezidențiale ar trebui să avem o prezență de 59,2%. Cât despre intenția de vot, indiferent că se vor duce sau nu la vot, românii au transmis că ar vota PSD într-o proporție de 30,2%, AUR într-o proporție de 21,4%, PNL ar avea 13,2% din voturi, USR 12,7% și SOS România 8,1%. Așadar, partidele considerate extremiste AUR + SOS ar acumula 30%.
Mai mult, UDMR ar obține doar 3,7%, REPER 2,5%, PNCR 2,3%, PER 2,1%, PMP 1,4% și FD 0,6%. 1,3% dintre români ar vota un independent, iar 0,5% un alt partid.
”Grupate pe orientări politice generale, constatăm că 31,8% ar vota partide cu profil radical-populist-suveranist (AUR, SOS România, PNCR), 30,4% partide cu profil de dreapta (PNL, USR, REPER, FD și PMP), iar 30,2% cu profil de stânga (PSD). 7,6% ar opta cumulat pentru UDMR, PER, candidați independenți sau alt partid”, mai arată sursa citată.
Cu toate acestea, situația se schimbă puțin când sunt luați în considerare doar acei români care au declarat că sigur merg să voteze. Așadar, la o marjă de eroare de 3,8%, la 59,2% din totalul eșantionului, aflăm că 31,4% dintre români ar vota cu PSD, 19,7% cu AUR, 12,7% cu PNL, 13% cu USR și 7,5% cu SOS România. UDMR ar sta puțin mai bine cu 4.5%, REPER ar avea 3,2%, PNCR (Partidul Național Conservator Român) – 2,3%, PER – 1,5%, PMP – 1,5%, FD – 0,7%. 1.3% transmis că ar vota un independent, în timp ce 0.7% dintre români ar vota un alt partid.
Dacă e să grupăm alegătorii pe orientări politice generale, 30,4% ar vota partide ”de stânga” cum ar fi PSD, 30,1% partide dreapta cum ar fi PNL, USR, REPER, în timp ce 29,5% preferă partidele considerate extremiste, cu profil radical-populist-suveranist, cum ar fi AUR, SOS România, PNCR. Restul de 8% ar vota UDMR, PER, candidați independenți sau alt partid.
Cel mai recent sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, membru corporate ESOMAR, la comanda Libertatea, a fost realizat în perioada 11-18 octombrie 2024. Datele au fost alese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1106 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație), pentru cetățenii peste 18 ani Marja de eroare admisă pentru acest chestionar este de +/- 2,95%, la un grad de încredere de 95%.