Procurorul general Alex Florenţa a explicat, marţi, modurile prin care s-au derulat atacuri hibride asupra ţării noastre, de care s-ar fi folosit şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, arătând că România a fost ţinta "predilectă" a unor astfel de campanii ample în contextul scrutinelor din anul 2024, "actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice".
"Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (...) că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei. Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului", a declarat Alex Florenţa, în cadrul unei conferinţe de presă în care prezentat concluziile anchetelor efectuate la nivelul Parchetului General în ultimele luni privind modurile în care s-au derulat evenimentele din toamna anului 2024 din preajma scrutinului pentru alegerea preşedintelui ţării.
Potrivit acestuia, atacurile hibride au exploatat vulnerabilităţile audienţelor naţionale atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei.
"S-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral. Este esenţial să înţelegem în acest context modul în care s-a derulat şi se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp", a subliniat Florenţa.
Procurorul general a explicat că războiul hibrid din prezent, prin comparaţie cu războiul tradiţional, este "mult mai insidios, mult mai perfid", dar cu rezultate mult mai ample de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale-economice a unui stat.
"Pentru că este un termen foarte uzitat în spaţiul public, dar insuficient explicat pentru a fi înţeles pe deplin, lucrurile care trebuie transmise opiniei publice, care asociază, probabil, cel mai adesea, termenul de război hibrid în general doar unei idei de dezinformare, sunt că războiul hibrid în momentul de faţă, prin comparaţie cu războiul tradiţional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influenţare a modului de derulare a vieţii sociale-economice a unui stat mult mai ample, pentru că el presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat - fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acţiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică şi, desigur, dezinformarea şi propaganda", a arătat Alex Florenţa.
Conform procurorul general, în 2024, s-au lansat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
"Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice ruseşti s-au intensificat asupra instituţiilor şi companiilor româneşti. (...) Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obţinerea unor credenţiale, în special din partea autorităţii electorale centrale şi a Biroului Electoral Central, (...) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească", a explicat Florenţa.
Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibrid, Alex Florenţa a răspuns afirmativ.
"Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influenţare, de dezinformare şi de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia", a indicat procurorul general.
Intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă
De asemenea, procurorul general a afirmat, marţi, că, începând cu luna noiembrie a anului trecut, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă.
Alex Florenţa a explicat, marţi, într-o conferinţă de presă, modurile prin care s-au derulat atacuri hibride asupra ţării noastre, de care s-ar fi folosit şi fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu.
"Începând din cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităţilor extremiste, s-a constatat o intensificare a narativelor şi mesajelor instigatoare la ură şi violenţă asociate campaniei de promovare a unui candidat independent, care au creat un climat de panică la nivelul societăţii. Această creştere la nivel de conţinut instigator la acţiuni violente a fost iniţiată încă din perioada primului tur al alegerilor, evoluţia realizându-se, sistematic, prin promovarea de elemente de conţinut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenţei artificiale. Acest tip de narative şi modalitatea de realizare a conţinutului online corespund tiparului de acţiune a Federaţiei Ruse, fiind semnalate şi în alte state precum Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canale de propagandă pro-ruse", a arătat procurorul general.
Potrivit acestuia, la nivelul reţelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la ură, la acţiuni violente, inclusiv împotriva autorităţilor, majoritatea ameninţărilor fiind conturate în jurul ideii de "revoltă generală", mesajele conţinând sintagme care exploatau sentimente nostalgice, ele făcând majoritar trimitere la Revoluţia din decembrie 1989.
"Un alt element al războiului hibrid care se regăseşte şi în România este aşa-numita subversiune politică, care poate îmbracă diferite componente. Vorbim, pe de o parte, de cultivarea atentă şi de multe ori sub limita de detecţie a unor reţele de afaceri - mass-media , dar şi surse de politice interne, astfel încât să influenţeze într-o parte sau alta deciziile guvernamentale. Ne amintim de vizitele efectuate la Ambasada Rusiei şi dezvoltate în ultimii ani de zile de mai mulţi parlamentari români. Dar un element important care se găseşte în spaţiul românesc este în momentul de faţă şi instrumentarea grupărilor extremiste româneşti", a mai precizat Alex Florenţa.
