Peste 100 de organizaţii îi cer preşedintelui Iohannis să nu promulge legea care restrânge accesul ONG-urilor la justiţie

Un număr de 112 organizaţii neguvernamentale din România au semnat o scrisoare deschisă prin care îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care le limitează accesul la justiţie pe teme privind protecţia mediului, drepturile omului, protecţie socială, implicare civică şi comunitară, drepturile minorităţilor sexuale, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, educaţie, informează Agerpres.

Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum şi pentru completarea art. 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, adoptată de Parlament la finalul anului 2022.

Semnatarii, printre care se numără Asociaţia Declic, Asociaţia BankWatch România, Funky Citizens, Dăruieşte Viaţă, Agent Green, FDSC - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, îi cer preşedintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională, pentru că legea contestată încalcă cel puţin patru articole din Constituţie, printre care liberul acces la justiţie şi libertatea de exprimare şi la asociere.

"Nu exagerăm afirmând că toate aceste abateri vădite şi grave ale legiuitorului, comise prin intermediul Pl-x 317/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizaţiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, după cum se arată expres la art. 30 alin. (2) din Constituţie, care statuează că cenzura de orice fel este interzisă"
, se arată în scrisoarea adresată şefului statului.

Conform semnatarilor, o lege care forţează stabilirea unor reguli procesual-civile mult mai stricte de contestare a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, cu încălcarea principiului proporţionalităţii, limitează posibilitatea de exercitare a activităţii acestor organisme sociale interesate, implicit afectând în substanţa sa dreptul la liberă asociere şi libertatea de exprimare a acestor entităţi.

Mai mult, stabilirea unor termene fixe pentru formularea cererilor incidentale în proces care contrazice raţiunea reglementării lor prin Codul de procedură civilă contravine normelor de tehnică legislativă, putând duce la ambiguitate şi confuzie în aplicarea legii.

În expunerea de motive a legii contestate se susţine că: "(...) în momentul actual, în contextul reglementărilor legale în vigoare, se generează un dezechilibru major între ONG-uri şi investitori. ONG-urilor li se conferă calitate procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate. Această situaţie profund nedreaptă trebuie reechilibrată prin responsabilizarea acestor ONG-uri şi a membrilor lor fondatori, (...) prin stabilirea unor termene ferme în care acţiunile privind atacarea actelor administrative să poată fi iniţiate".

În opinia organizaţiilor neguvernamentale, proiectul de lege are ca premisă o situaţie nereală. Astfel, arată acestea, ONG-urilor nu li se prezumă interesul sau calitatea procesuală, nici nu li se stabilesc taxe de timbru modice, ci sunt tratate exact ca orice alt justiţiabil.

"Responsabilizarea la care face referire proiectul de lege reprezintă o sancţiune la adresa organizaţiilor neguvernamentale, instituind o premieră în dreptul românesc: prezumţia de rea-credinţă cu privire la toate organizaţiile neguvernamentale. Subliniem că expunerea de motive trebuia să fie în conformitate cu legea şi să ofere o justificare clară şi legală a propunerii legislative. În condiţiile în care prezenta expunere de motive conţine informaţii false, inexacte, nu aduce o justificare adecvată şi este contrară unui principiu fundamental de drept (prezumţia bunei-credinţe), întreaga lege este neconstituţională", mai spun semnatarii scrisorii.

În opinia acestora, mai multe articole din proiectul de lege afectează drepturile fundamentale ale organizaţiilor neguvernamentale: dreptul la liberă asociere şi libertatea de exprimare, consacrate la art. 40 şi 30 din Constituţia României; dar şi dreptul de acces la instanţă pentru intervenienţi (art. 21 din Constituţie).

"Nu exagerăm afirmând că toate aceste abateri vădite şi grave ale legiuitorului, comise prin intermediul Pl-x 317/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizaţiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, după cum se arată expres la art. 30 alin. (2) din Constituţie, care statuează că cenzura de orice fel este interzisă. Organizaţiile nonguvernamentale au rolul de portavoce a societăţii civile, iar această realitate trebuie respectată de legiuitor. Organizaţiile nonguvernamentale acţionează pentru binele societăţii, astfel cum ar trebui să facă şi autorităţile statale, un exemplu negativ fiind tocmai Pl-X 317/2022. În aceeaşi măsură, proiectul de lege încalcă şi dreptul la libera asociere, organizaţiile neguvernamentale fiind limitate drastic în activitatea lor, prin instituirea pentru contestarea actelor nelegale ale autorităţilor a unor termene nerezonabile care se raportează la momente subiective. Nu există o justificare adecvată şi legală în acord cu principiul proporţionalităţii pentru reducerea termenelor pentru organizaţiile neguvernamentale"
, se mai arată în scrisoare.

Te-ar putea interesa și: