Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat luni că Holocaustul a însemnat o exterminare planificată, care a ucis aproximativ 6 milioane de evrei, dar a lovit şi alte grupuri persecutate de regimul nazist şi de aliaţii săi.
"Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este o zi a memoriei colective şi a responsabilităţii pentru trecut, prezent şi mai ales viitor. Holocaustul a însemnat o exterminare planificată, care a ucis aproximativ 6 milioane de evrei, dar a lovit şi alte grupuri persecutate de regimul nazist şi de aliaţii săi. Cifrele explică amploarea, dar nu vorbesc despre pierderile personale. Fiecare om mort a avut o familie, planuri, o casă, o aniversare, un cuvânt de iubire care a rămas nespus, o îmbrăţişare care nu a mai fost oferită. Când vorbim despre Holocaust, vorbim despre vieţi întrerupte, despre copii care nu au mai ajuns adulţi, vorbim despre părinţi care nu şi-au mai văzut copiii, oameni care au fost umiliţi, înfometaţi, deportaţi, ucişi", a declarat Abrudean, cu prilejul ceremoniei dedicate Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului şi memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din Bucureşti, organizate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
Potrivit acestuia, "astăzi, când trăim vremuri grele şi există tensiuni la nivelul lumii întregi, nu avem voie să lăsăm loc răului să crească, să facem loc minciunii".
"Ţara noastră a introdus instrumente legale împotriva organizaţiilor şi simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe şi sancţionează promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid şi crime contra umanităţii. Aceste măsuri contează, dar nu înlocuiesc acţiunile noastre de zi cu zi. Din păcate, în ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură şi manifestărilor extremiste în spaţiul public. Observăm în mediul online o proliferare a discursului urii şi a teoriilor conspiraţioniste, dar şi a dezinformării, deghizate în posibile soluţii pentru o serie de probleme complexe din societate. În acest context, ziua comemorativă de 27 ianuarie constituie un bun prilej de reflecţie asupra măsurilor care trebuie luate pentru a combate aceste fenomene", a subliniat preşedintele Senatului.
El a adăugat că "prezenţa şi proliferarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură în spaţiul fizic, cât şi în cel virtual, la nivel internaţional şi european, relevă necesitatea continuării adoptării unor măsuri ferme pentru prevenirea şi combaterea acestor fenomene, având în vedere riscul de translatare a acestor tendinţe negative în societatea românească şi necesitatea protejării valorilor constituţionale ale României".
"În contextul global actual există riscul ca, pe termen mediu şi lung, şi în România radicalizarea să devină un fenomen în creştere la nivelul societăţii, având în vedere expunerea cetăţenilor români la diverse ideologii extremiste. Memoria Holocaustului cere acţiune practică. Începe cu felul în care reacţionăm la un comentariu, începe cu felul în care corectăm o minciună distribuită online. (...) Vă rog şi vă invit la un angajament personal simplu: să nu uităm, să nu relativizăm şi să nu tăcem când observăm discriminare. Este importantă dezvoltarea unei culturi instituţionale sensibile la pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, rasism, radicalizare şi discurs instigator la ură şi necesitatea combaterii acestora, precum şi educarea societăţii, inclusiv la nivelul discursului public şi al mass media, cu privire la aceste fenomene şi diferitele forme pe care le pot îmbrăca. Memoria victimelor nu înseamnă doar trecut, ea înseamnă felul în care alegem să trăim astăzi, felul în care ne educăm copiii, felul în care ne tratăm vecinii şi felul în care reacţionăm când vedem că cineva vrea să transforme un om într-o ţintă", a transmis preşedintele Senatului.
