Guvernul Siegfried Mureşan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului.
Din totalul de 464 de parlamentari au fost prezenţi la şedinţa de miercuri 321 şi au fost 197 de voturi valabil exprimate.
S-au înregistrat 182 de voturi "pentru" învestitură şi 15 voturi "împotrivă".
Pentru a fi învestit, acest Guvern avea nevoie de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, adică de minimum 233 de voturi "pentru".
Parlamentarii AUR nu au fost prezenţi în sală. Parlamentarii PSD au fost prezenţi, dar nu au votat.
Grindeanu: Suntem pregătiţi să ne asumăm redresarea României
România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline care să schimbe direcţia greşită, a afirmat miercuri preşedintele PSD, Sorin Grindeanu.
"Suntem pregătiţi să ne asumăm redresarea României", a scris liderul social-democraţilor pe pagina sa de socializare, după şedinţa comună a Parlamentului.
Ce urmează
După respingerea Guvernului Mureşan în Parlament, preşedintele României are două posibilităţi:
* să desemneze, în urma consultărilor, un nou premier;
* să dizolve parlamentul, declanşând astfel alegerile anticipate.
* Desemnarea de către preşedinte a unui nou premier
Una dintre pârghiile pe care preşedintele le are la îndemână după respingerea în parlament a unui guvern este cea a desemnării unui nou premier, reluându-se procedura clasică de formare a unui nou guvern.
Astfel, conform art. 103 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în parlament. (alin. 1)
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. (art. 103, alin. 2)
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. (art. 103, alin. 3)
Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul. (art. 104, alin. 1)
Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului. (art. 104, alin. 2)
* Dizolvarea parlamentului şi alegerile anticipate
O altă pârghie pe care preşedintele o are la îndemână, având în vedere că după demiterea Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură pe 5 mai, au fost respinse în parlament două guverne, este cea a dizolvării parlamentului şi a declanşării procedurii de alegeri anticipate.
Potrivit art. 89 din Constituţia României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (alin. 1)
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai arată Constituţia (art. 89, alin. 2 şi 3).
Odată cu respingerea Guvernului Mureşan, la 30 septembrie 2026, Preşedintele României poate recurge la dizolvarea parlamentului, având în vedere că se întrunesc cele două condiţii cumulative privind această procedură:
* trecerea a 60 de zile de la prima solicitare de învestire în parlament (Guvernul Veştea - 22 iunie 2026);
* au fost respinse două solicitări de învestitură: Guvernul Veştea (22 iunie); Guvernul Mureşan (30 septembrie 2026).
O eventuală opţiune a preşedintelui de a dizolva parlamentul este urmată de declanşarea alegerilor parlamentare înainte de termen (anticipate).
