Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.
''Este un moment istoric de a primi în final Bulgaria şi România ca membre depline ale Schengen. Ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate de top pentru preşedinţia ungară (a Consiliului UE) şi astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, dar şi pentru UE ca întreg'', a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter după decizia de joi.
"Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen. Acest lucru nu numai că întăreşte Spaţiul Schengen, dar va consolida şi mai mult piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială", a transmis Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au salutat decizia, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.
De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi Romania au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperare poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a adoptat decizia de a aplica, de la 31 martie 2024, părţile rămase al acquis-ului Schengen şi să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime.
Autorităţile române - preşedintele, premierul şi membri ai guvernului - au salutat o decizie istorică, subliniind beneficiile concrete şi imediate pentru români şi consolidarea poziţiei strategice a României ca poartă între estul şi vestul Europei.
Premierul Marcel Ciolacu subliniază că aderarea României la zona Schengen va reprezenta un beneficiu major pentru economia ţării şi călătorii mai rapide în spaţiul Uniunii Europene.
"România aderă pe deplin la zona Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, în urma deciziei de astăzi a Consiliului JAI. Un beneficiu major pentru economia noastră şi călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care locuiesc şi călătoresc în UE", a scris premierul, pe reţeaua X.
Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează poziţia strategică a României ca poartă între estul şi vestul Europei, a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a declarat că, în acest proces, ţara noastră a înfruntat obstacole, fiind "de mult timp pregătită tehnic" pentru aderarea completă la spaţiul de liberă circulaţie europeană.
"Decizia de azi este o confirmare clară a unei realităţi - locul României este în spaţiul Schengen în baza performanţelor şi angajamentului nostru", a arătat el.
Klaus Iohannis a mărturisit că decizia luată joi, la Bruxelles, este una "aşteptată prea mult timp de către noi toţi".
"Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un pas firesc şi necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Avantajele apartenenţei noastre la spaţiul comun de liberă circulaţie sunt multiple şi au impact direct asupra cetăţenilor, asupra economiei şi a imaginii externe a ţării noastre", a precizat şeful statului.
Totodată, Iohannis a afirmat că eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulaţie mai rapidă şi mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la graniţe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va creşte rapid competitivitatea produselor şi a serviciilor româneşti pe piaţa europeană.
În acelaşi timp, a apreciat el, creşte considerabil şi atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a ţării noastre.
"Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează, aşadar, poziţia strategică a României ca poartă între estul şi vestul Europei. Aderarea la spaţiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru ţara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigenţele Schengen. Pentru a înlătura toate aceste dificultăţi şi pentru a convinge partenerii europeni că avem tot dreptul să facem parte din Schengen, m-am implicat personal astfel încât să obţinem un rezultat pozitiv", a mai spus şeful statului.
El a arătat că decizia de joi este "o confirmare clară, fără niciun fel de interpretare, a unei realităţi: locul României este în spaţiul Schengen, în baza performanţelor şi a angajamentului nostru".
În acest nou context, a adăugat preşedintele, România va continua să acţioneze responsabil pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume. Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985. În prezent, spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.
