Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale).
În acelaşi dosar a fost trimis în judecată Horaţiu Potra - tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică - alături de alţi 20 de mercenari din gruparea sa.
De menţionat că Horaţiu Potra, fiul său - Dorian Potra şi un alt membru al familiei - Alexandru Potra au fugit din România, fiind daţi în urmărire internaţională, iar autorităţile române nu au încă informaţii despre locul unde s-ar afla aceştia.
Conform unui comunicat al Parchetului General, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale, prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidenţiale din România din anul 2024, în dimineaţa zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localităţii Ciolpani, judeţul Ilfov, în incinta unui centru de echitaţie, în condiţii de clandestinitate, cu Horaţiu Potra (mercenar cu activitate în zone de conflict internaţional şi implicare în activităţi de recrutare şi instruire paramilitară, de a cărui susţinere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale, precum şi anterior, în scopul pregătirii acesteia).
Cei doi au pus în discuţie un plan conform căruia Potra, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare, urmau să desfăşoare în data de 8 decembrie 2024 în Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă.
Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.
Cu referire la acţiunile lui Georgescu, procurorii au evidenţiat că acţiunile acestuia, materializate în organizarea în condiţii de clandestinitate a întâlnirii şi în discutarea planului privind conduita de urmat, ţinând cont de toate circumstanţele reale şi personale, de relaţiile anterioare dintre inculpaţi şi demersul de contactare a liderului unei organizaţii radical-naţionaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susţinătorilor săi un îndemn acţional concret, precum şi comunicarea de informaţii false cu caracter alarmist şi potenţial manipulator şi adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului - în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzate de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreţinut, respectiv întărit rezoluţia infracţională a lui Potra.
Ca urmare a planului stabilit, Horaţiu Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul Bucureşti cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în Capitală, membrii săi să declanşeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea şi largul suport al populaţiei.
Protestele urmau a fi deturnate în acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă a lui Georgescu, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept, punând în pericol siguranţa naţională.
Subsecvent, spun procurorii, în aceeaşi zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare şi asigurarea logisticii, constând în autoturisme şi un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, două pistoale şi 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conţinut mare de substanţă explozivă cu potenţial de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre Bucureşti.
Ca urmare a unui apel efectuat la serviciul de urgenţă 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliţie, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01:30 - 03:00, autorităţile reuşind depistarea şi oprirea în trafic, pe raza localităţilor Baloteşti - Săftica, judeţul Ilfov, comuna Măneşti, judeţul Dâmboviţa, comuna Corneşti, judeţul Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase.
În opinia Parchetului, acţiunile grupării lui Potra nu doar că încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la modalităţile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează şi limitele admise ale manifestării suveranităţii populare, substituind voinţa democratică cu acţiuni arbitrare, ilegitime şi destabilizatoare.
În această categorie a acţiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituţionale, pot fi incluse, în funcţie de mijloacele utilizate şi de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât şi adaptate realităţilor tehnologice şi geopolitice actuale, specifice contextului modern al ameninţărilor hibride.
Printre acestea, se identifică tentativa de subminare a autorităţii constituţionale legitime şi de declanşare a unor conflicte interne, de tip insurecţional sau paramilitar, toate în contextul unor acţiuni subversive de natură politică, desfăşurate prin structuri extra-instituţionale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naţionalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entităţi politice marginale, care îşi articulează discursul şi acţiunile în opoziţie sistematică faţă de instituţiile fundamentale ale statului şi principiile ordinii constituţionale.
Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică.
"Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esenţă, expresii moderne ale pericolului împotriva securităţii constituţionale şi legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporţionale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituţionale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârşite în scopul înlăturării prin violenţă a autorităţilor constituţionale ori al schimbării ordinii constituţionale în afara cadrului legal.
Pe baza premiselor teoretice privind conceptul de putere de stat, înţeleasă ca expresie instituţionalizată şi legitimă a suveranităţii naţionale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanţii săi aleşi, rezultă că orice tentativă de obstrucţionare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituţionale şi principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relaţie juridico-politică oficială între guvernanţi şi guvernaţi, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerinţe din partea unor grupuri sau entităţi sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorităţi competente", explică Parchetul.
Dosarul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.
